Ungaria acuză un complot de a arunca în aer o conductă de gaze înaintea alegerilor

Sursa foto: Bbc

Explozive descoperite lângă conducta TurkStream și convocarea Consiliului Național de Apărare

Premierul ungar Viktor Orbán a convocat de urgență reuniunea Consiliului Național de Apărare după ce forțele sârbe au găsit materiale explozive în apropierea unei conducte care transportă gaze rusești către Ungaria. Descoperirea a avut loc într-o zonă de frontieră din Serbia, cu doar câteva zile înaintea unor scrutinuri cruciale programate duminică, în contextul în care partidul lui Orbán se află într-o poziție slabă în sondaje.

Detaliile descoperirii în Serbia

Potrivit anunțului făcut de președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, armata sârbă a găsit două rucsacuri pline cu explozivi și detonatoare în apropierea satului Trešnjevac din districtul Kanjiza. Locația se află la aproximativ 20 km de punctul în care conducta TurkStream traversează frontiera și pătrunde în Ungaria. Vučić a afirmat, într-o postare pe Instagram, că „unitățile noastre au găsit un exploziv de putere devastatoare” și l-a informat pe premierul Orbán despre evoluția anchetei.

Importanța strategică a conductei pentru Ungaria

Conducta TurkStream este o rută esențială pentru aprovizionarea cu gaze rusești a Ungariei: prin această magistrală țara primește anual între cinci și opt miliarde de metri cubi de gaz. Atât Ungaria, cât și Slovacia depind în mare măsură de aceste livrări pentru consumul intern, ceea ce explică gravitatea reacțiilor autorităților de la Budapesta și Belgrad.

Reacții politice interne: acuzații și contraacuze

Evenimentul a generat imediat un val de reacții politice în Ungaria. Liderul opoziției, Péter Magyar, l-a acuzat pe Orbán de „stimulare a panicii” orchestrat de „consilieri ruși”, sugerând că incidentul ar putea servi intereselor politice ale actualului guvern. Magyar a afirmat că astfel de manevre nu-l vor împiedica să participe la alegerile de duminică și a susținut că milioane de alegători vor pune capăt celor două decenii pe care le-a numit „cele mai corupte” din istoria recentă a țării.

La rândul său, Balint Pasztor, președintele Asociației Maghiare din Voivodina și aliat al lui Orbán, a postat pe Facebook că, dacă ancheta va demonstra că nu populația a fost ținta principală, ci rutele de aprovizionare ale Ungariei, atunci acest lucru va arăta limpede că atacul terorist ar fi fost planificat cu scopul de a-l doborâ pe Viktor Orbán.

Contextul electoral și retorica despre energie

De-a lungul campaniei electorale, Fidesz a construit o parte importantă a mesajului său pe ostilitatea față de Ucraina și pe promisiunea unor prețuri reduse la energie pentru unguri, atribuite importurilor ieftine din Rusia. La mitinguri, Orbán le-a repetat susținătorilor că prețurile scăzute la încălzire și la combustibili în Ungaria sunt posibile doar datorită petrolului și gazului ieftin rusesc, livrate prin conducte: petrolul traversând Ucraina, iar gazul ajungând prin Balcani.

Premierul a acuzat un presupus „ax Kyiv–Bruxelles–Berlin” că ar complota pentru a împiedica Ungaria să primească combustibil rusesc ieftin și a afirmat că scopul ar fi impunerea unui prim-ministru «marionetă», Péter Magyar, în alegerile viitoare. Totodată, Orbán a avertizat că un guvern condus de Tisza, candidatul opoziției, ar putea implica Ungaria într-un conflict european împotriva Rusiei.

Acuzații privind blocada petrolieră și explicațiile ucrainene

Premierul a mai susținut că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi impus „o blocadă petrolieră” împotriva Ungariei, motiv pentru care nicio cantitate de petrol rusească nu a mai ajuns prin conducta Druzhba, care traversează teritoriul Ucrainei, începând de la sfârșitul lunii ianuarie. Autoritățile ucrainene au replicat că conducta a fost avariată într-un atac rusesc și că este de așteptat să fie funcțională din nou la mijlocul lunii aprilie.

Speculații despre o operațiune sub falsă flag și pozițiile experților

În zilele premergătoare descoperirii, experți de securitate maghiari au avertizat asupra posibilității unei operațiuni false („false flag”) care ar putea avea loc fie pe teritoriul Ungariei, fie pe cel al Serbiei. Scopul ar fi de a genera suficientă simpatie publică pentru a susține poziția lui Orbán în campanie sau chiar pentru a-i oferi pretextul să declare stare de urgență, cu posibila amânare sau anulare a alegerilor.

Într-o postare din 2 aprilie, expertul maghiar în securitate András Rácz a avertizat că un atac fals asupra conductei TurkStream ar putea fi orchestr at în interiorul Serbiei. Rácz a prezis că explozivele ar putea fi identificate ulterior ca având proveniență ucraineană, ceea ce l-ar permite lui Orbán să arunce din nou vina asupra Kievului.

Fostul ofițer superior de contrainformații maghiar Péter Buda a declarat pentru BBC că exista informații preliminare solide referitoare la această operațiune, inclusiv detalii despre loc și posibil moment. El a subliniat că interesele Ucrainei nu par să fie puse în joc de o astfel de acțiune și a explicat că un asemenea gest ar avantaja politicienii precum Orbán înaintea alegerilor, influențând opinia publică în favoarea lor.

Răspunsul Ucrainei și ancheta sârbă

Până la acest moment nu există acuzații oficiale care să implice Ucraina în incident. Totuși, unii interni bine informați din Serbia au declarat pentru BBC că acuzațiile ar putea apărea la scurt timp după anunț, posibil în ziua de luni, când autoritățile sârbe urmau să publice primele rezultate ale anchetei.

Guvernul ucrainean a respins imediat orice implicare. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Heorhiy Tykhyy, a afirm at pe X că „Ucraina nu are nicio legătură cu aceasta” și a sugerat că cel mai probabil ar fi vorba despre „o operațiune sub falsă flag rusească, parte din amestecul masiv al Moscovei în alegerile din Ungaria.”

Reacțiile oficiale din Ungaria: amenințare reală sau instrument electoral?

Guvernul maghiar a menținut poziția că amenințarea este reală. Ministrul de externe, Péter Szijjártó, a scris pe Facebook că „în ultimele zile și săptămâni am văzut de toate” și a enumerat ceea ce a descris drept acte ostile: organizarea unei presupuse blocade petroliere împotriva Ungariei, încercări de a impune o blocadă energetică totală printr-o serie de atacuri cu drone asupra TurkStream, iar acum descoperirea explozivelor găsite de colegii sârbi, capabile să pună în pericol conducta.

Aceste declarații au fost imediat atacate de opoziție. Péter Magyar a acuzat că Orbán, în înțelegere cu președintele sârb, ar fi pus la cale acest incident pentru a-și consolida poziția în ajunul votului. Magyar a insistat că „el nu va putea împiedica alegerile de duminică” și că nu va putea împiedica „millioanele de unguri să pună capăt celor mai corupte două decenii din istoria țării.”

Riscuri și scenarii pentru următoarele zile

Descoperirea explozivelor lansează o serie de întrebări cu privire la securitatea infrastructurii energetice din regiune, la motivațiile actorilor implicați și la impactul asupra procesului electoral maghiar. Dacă ancheta sârbă va oferi indicii convingătoare privind originea materialelor găsite, acest lucru ar putea alimenta revendicări și contra-revendicări care să influențeze semnificativ atmosfera politică din Ungaria în ultimele zile înainte de vot.

În același timp, eventualele acuzații publice îndreptate împotriva Ucrainei, dacă vor apărea, ar putea intensifica tensiunile regionale și ar oferi prilejul unor escaladări retorice între Budapesta, Kiev și forțele geopolitice care urmăresc evoluțiile din Europa Centrală și de Est.

Pe măsură ce ancheta sârbă progresează și autoritățile maghiare comunică cu regularitate despre amenințări și constatări, electoratul se va afla în fața unei serii de decizii privind siguranța energetică, suveranitatea politică și viitorul direcție al Ungariei în politica externă. În zilele următoare, declarațiile oficiale și probele prezentate public vor juca un rol crucial în conturarea percepției publice cu privire la ceea ce s-a întâmplat efectiv în apropierea conductei TurkStream.

Mai multe detalii și evoluții ale investigației pot fi urmărite în relatarea originală a instituției media care a semnalat inițial descoperirea: articolul BBC.