Ben Roberts-Smith, cel mai decorat soldat în viață din Australia, arestat și acuzat de crime de război în Afganistan
Ben Roberts‑Smith, soldat decorat cu Victoria Cross, a fost arestat la Sydney și acuzat de cinci capete de crimă de război legate de fapte comise în Afganistan între 2009‑2012.
Sursa foto: Bbc
Arestarea și acuzațiile formulate
Ben Roberts‑Smith, unul dintre cei mai decorați soldați australieni în viață, a fost arestat la aeroportul din Sydney și urmează să fie pus sub acuzare pentru presupuse crime de război comise în Afganistan între 2009 și 2012. Bărbatul în vârstă de 47 de ani, laureat al Victoria Cross și retras din forțele armate în 2013, va răspunde în fața instanței la cinci capete de acuzare legate de fapta de omor.
Autoritățile au anunțat că inculparea include un capăt pentru crima de război de omor, unul pentru comiterea în comun a unui omor și trei capete pentru sprijinirea, complicitatea, încurajarea sau determinarea unui omor. După arestare, el a fost reținut pentru noapte într-o celulă, urmând ca o instanță să judece cererea sa de eliberare provizorie începând cu ziua de miercuri.
Detalii oferite de anchetatori
Comisarul Krissy Barrett din Poliția Federală Australiană a declarat că acuzațiile vizează împușcări deținuți neînarmați, comise fie de către persoana acuzată, fie de către subordonați ai Forțelor de Apărare Australiene (ADF), în prezența și la ordinul acestuia. Aceasta a subliniat că faptele ar fi avut loc în perioada în care Roberts‑Smith servea în Afganistan, între 2009 și 2012.
Biroul Investigatorului Special (Office of the Special Investigator, OSI), format special pentru a investiga presupusele crime identificate în urma anchetei independente din 2020, a descris arestarea ca pe un pas semnificativ în cadrul unei anchete aflate sub provocări considerabile. Ross Barnett, directorul departamentului de investigații al OSI, a explicat dificultățile întâmpinate: anchetele vizează zeci de omoruri pretinse, comise într-o zonă de război la aproximativ 9.000 km distanță de Australia, unde echipele nu pot accesa locurile faptei, nu au fotografii, planuri de amplasament, măsurători, recuperare de proiectile sau analize ale stropirii cu sânge, precum și acces la persoanele decedate.
Contextul investigațiilor: Raportul Brereton și înființarea OSI
Investigațiile care l-au vizat pe Roberts‑Smith se leagă de constatările Raportului Brereton din 2020, un document publicat după o anchetă care a evidențiat „probe credibile” că soldați din unități de elită ale armatei australiene au ucis ilegal 39 de persoane în Afganistan. Raportul a recomandat investigarea a 19 membri actuali sau foști ai Forțelor de Apărare Australiene.
Ca răspuns, a fost înființat OSI, o echipă specializată pentru a duce investigațiile penale. Până în prezent, biroul a pus sub acuzare doar o altă persoană, înaintea dosarului actual împotriva lui Roberts‑Smith. Prin urmare, cazul are o importanță deosebită în contextul eforturilor autorităților australiene de a răspunde la concluziile Raportului Brereton.
Procesul civil de defăimare și concluziile instanței
Inculparea penală a urmat un litigiu civil de mare amploare. Un proces de defăimare încheiat în 2023 a găsit, pe baza probei civile, că fostul caporal al Regimentului Special Air Service (SAS) participase la uciderea mai multor afgani neînarmați. În acel proces, judecătorul federal Anthony Besanko a constatat, „pe baza probelor probabile”, că Roberts‑Smith a fost implicat în cel puțin patru crime.
Judecătorul a relatat mai multe fapte găsite în cadrul procesului civil: că Roberts‑Smith ar fi ordonat de două ori ca bărbați neînarmați să fie împușcați de soldați începători, folosindu-i pentru a fi „sânge” pentru noii recruți; că a fost implicat în decesul unui fermier în cătușe care ar fi fost împins de pe o stâncă; și că ar fi avut o legătură cu moartea unui luptător taliban capturat, al cărui picior protetic ar fi fost luat ca trofeu și folosit ulterior de trupe ca vas pentru băut. Determinarea din procesul civil a fost menținută la apel.
Negările acuzatului și lupta juridică anterioară
Roberts‑Smith a negat în mod constant orice comportament greșit. El a susținut anterior că presupusele omoruri fie au avut loc în mod legal, în timpul luptei, fie nu au avut loc deloc. În încercarea de a-și dovedi nevinovăția, a inițiat o luptă juridică de diplomație mediatică și judiciară de mare amploare care a durat șapte ani și a costat milioane de dolari. Procesul a fost descris de unii observatori ca „procesul secolului” în Australia.
Chiar după decizia din 2023, el a continuat să susțină că acuzațiile sunt „egregii” și „răutăcioase”, exprimându‑și refuzul față de concluziile care l‑au găsit responsabil în procedurile civile. Această poziție rămâne neschimbată în fața noilor acuzații penale care urmează a fi evaluate într‑o instanță penală, unde standardul probator este mai strict decât în procesele civile.
Reacții ale instituțiilor și ale clasei politice
Premierul Anthony Albanese a evitat să comenteze în detaliu cazul, subliniind că dosarul este în curs de judecată și că este important ca nu există o implicare politică în această etapă. Într‑un comunicat public, el a declarat că este esențial să se respecte separația puterilor și independența procesului judiciar, motiv pentru care nu va face comentarii care ar putea influența cursul afacerilor judiciare.
Muzeul de Război din Australia a anunțat că va reevalua exponatul care îl include pe Roberts‑Smith; placheta care însoțește expunerea uniformei și a decorațiilor sale a fost actualizată în mod repetat pentru a reflecta atât acuzațiile apărute, cât și rezultatul procesului de defăimare. Această revizuire ilustrează eforturile instituționale de a reconcilia prezentarea publică a unei figuri care altădată era privită ca erou național, cu noile informații rezultat ale investigațiilor și ale hotărârilor judecătorești civile.
Originea publică a acuzațiilor și amploarea scandalului
Primele relatări publice care au prezentat acuzațiile împotriva lui Roberts‑Smith au apărut în 2018, când nouă ziare din Australia au publicat rapoarte care au zguduit imaginea sa de erou național. La momentul respectiv, el era cunoscut în special pentru fapta pentru care a primit Victoria Cross — operațiunea în care ar fi oprit singur atacatori talibani îndreptați spre trupele sale SAS.
După publicarea primelor relatări, s‑a declanșat o perioadă de controverse și investigații extensive, atât pe plan mediatic, cât și în instanțe. Lupta juridică ulterioară, de tip defăimare, precum și investigațiile penale care au urmat Raportului Brereton, au transformat cazul într‑unul dintre cele mai mediatizate și discutate în spațiul public australian.
Aspecte practice ale anchetelor în terenul de război
Ross Barnett a explicat dificultăți practice care afectează anchetele: imposibilitatea de a accesa Afganistanul pentru a obține dovezi la fața locului este un obstacol major. Lipsa fotografiilor, a desenelor tehnice, a probelor balistice sau a analizei stropirilor de sânge, precum și imposibilitatea de a vorbi direct cu persoanele decedate face ca aceste investigații să fie deosebit de complicate.
Astfel, anchetatorii se bazează în mare măsură pe mărturii, documente disponibile și dovezi indirecte pentru a construi dosare care să poată fi aduse în fața instanțelor naționale. Barnett a descris demersul ca fiind realizat „în circumstanțe provocatoare”, dar a subliniat importanța continuării investigațiilor pentru a răspunde recomandărilor Raportului Brereton și pentru a asigura că acuzațiile serioase sunt tratate judiciar.
Ce urmează în procesul penal
Următoarea etapă imediată este audierea privind eliberarea provizorie, programată pentru miercuri, în care instanța va decide dacă Roberts‑Smith rămâne în arest preventiv sau poate fi eliberat pe cauțiune în timpul procesului. Dacă acuzațiile vor fi admise în instanță, dosarul penal va urma procedurile obișnuite, cu prezentarea probelor de către anchetatori și apărare, în fața unui tribunal penal unde standardul probator, „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, se aplică în cazul acuzațiilor de crimă de război.
Până când instanțele penale vor emite o hotărâre, acuzațiile rămân doar atât — acuzații — și orice concluzie definitivă va fi stabilită de judecători sau jurați, pe baza probelor prezentate în cursul procesului penal.