Cum să recunoști și să ajuți o persoană aflată într-o criză de sănătate mintală
Ghid practic pentru recunoașterea semnelor unei crize de sănătate mintală și pașii de urmat pentru a porni o conversație și a conecta persoana la resurse de sprijin.
Sursa foto: Apnews
Specialiștii trăiesc cu speranța că mai mulți oameni ar observa din timp semnele unei crize de sănătate mintală: senzația copleșitoare, senzația de „a nu fi tu însuți”, schimbări în somn, comportament și stare de spirit. Datele centrelor americane pentru controlul și prevenirea bolilor arată că Statele Unite se confruntă cu probleme serioase legate de sănătatea mintală, tot mai mulți tineri — în special fete — raportând stări mintale precare. Deși rata națională a sinuciderilor a scăzut ușor în 2024, această scădere pornește de la un nivel foarte ridicat. Crizele de sănătate mintală pot debuta brusc sau pot evolua lent până la un punct critic, alimentate de pierderi subite, evenimente traumatice, condiții de sănătate preexistente sau de o combinație a acestor factori. Oricare ar fi cauza, experții subliniază că cel mai eficient pas este să inițiezi o conversație cât mai devreme și să conectezi persoana la un sistem de sprijin mai larg.
Recunoaște semnele unei crize
Profesionistii în sănătate mintală avertizează că definiția unei crize variază de la o persoană la alta, însă există semnale-cheie care pot indica faptul că cineva se confruntă cu dificultăți. „Criza mea poate să nu fie criza ta, dar ceea ce știm este că — indiferent cum o definesc oamenii — există o schimbare în felul în care se simt și în comportamentul lor”, spune dr. Theresa Miskimen Rivera, președinta Asociației Americane de Psihiatrie.
Crizele pot începe cu sentimente de depresie sau anxietate fără a putea identifica clar cauza. Alte semne, care de multe ori sunt subtile la început, includ:
- Nu se mai bucură sau nu se mai implică în activitățile care îi plăceau anterior.
- Participare socială redusă.
- Tulburări ale somnului.
- Igienă personală în scădere.
- Creșterea consumului de alcool sau droguri.
- Oscilații extreme ale dispoziției.
- Afirmă că este o povară pentru ceilalți.
- Se simte lipsit de speranță, își dorește să moară sau are idei suicidare, simțind că nu are un motiv pentru a trăi.
Dacă observi astfel de schimbări, este momentul pentru o convorbire, spun experții.
Pregătirea pentru conversație
Experții în intervenție în criză recomandă să acorzi câteva momente pentru a te informa și a te pregăti înainte de a aborda o persoană în criză. Sfaturi și resurse pot fi găsite pe site-urile unor organizații dedicate, iar linia de urgență 988 din SUA oferă, de asemenea, îndrumare pentru a începe o discuție. Printre resursele menționate se numără:
Tia Dole, care coordonează linia națională de urgență, spune că echipa recepționează anual peste 10 milioane de apeluri, conversații și mesaje text, iar multe dintre acestea sunt persoane care caută resurse pentru cineva din cercul lor apropiat. De asemenea, poți apela, trimite un mesaj text sau iniția un chat cu 988 pentru a primi îndrumare despre cum să începi o astfel de discuție.
Cum să pornești conversația
Alex Boyd, director al intervenției în criză la The Trevor Project — organizație care administrează o linie de prevenire a sinuciderii pentru tinerii LGBTQ+ — împarte prima convorbire în patru etape clare:
- Începe cu o întrebare deschisă care recunoaște schimbarea în comportament. De exemplu: „Am observat că nu ai mai venit atât de des la (spațiul pe care îl împărțim) în ultima vreme. Vreau să văd cum ești. Ce se întâmplă?”
- Exprimă-ți îngrijorarea și grija pentru persoană.
- Întreabă cum arată criza pentru acea persoană. De exemplu: „Ce s-a întâmplat pentru tine care a dus la (numește schimbarea în comportament)? Ce s-a schimbat? Ce te îngrijorează?”
- Recunoaște că trece printr-o perioadă dificilă și întreabă direct: Ai gânduri de sinucidere sau de a-ți face rău? În acest moment ar trebui să te gândești și la alte resurse și forme de sprijin pentru persoană. Rolul tău este să o susții, nu să o tratezi. Întreabă: Ce ți-ar fi de folos acum?
Aceste etape pun accentul pe ascultare, empatie și pe îndreptarea persoanei către sprijin adecvat.
Vorbește deschis despre sinucidere
Un mit frecvent este că întrebarea directă despre gândurile de sinucidere ar putea planta ideea în mintea unei persoane. Specialiștii susțin contrariul: este esențial să întrebi direct dacă cineva are planuri de a-și face rău sau de a se sinucide și dacă intenționează să treacă la fapte. Chestionarea directă poate părea stânjenitoare sau înfricoșătoare, dar este un pas necesar.
Dacă există un plan, Boyd recomandă o formulare sinceră și empatică, care să pună accent pe dorința de a păstra siguranța persoanei: „Ce te-ar determina, practic, să faci acel pas? Sună înfricoșător. Nu vreau să se întâmple asta. Ce te-ar face să te simți mai escaladat astfel încât să treci la acțiune?”
Dacă cineva este în pericol imediat de a-și face rău sau de a face rău altora, trebuie solicitat imediat ajutor profesional. Ideal este să se facă acest lucru împreună cu persoana în criză, pentru a-i păstra un anumit grad de autonomie și pentru a-i consolida încrederea în a cere sprijin. Apelarea la 988 sau la alte linii de asistență poate conecta la echipe de intervenție în criză sau la resurse specializate disponibile în zonă. Opțiunile includ, de asemenea, apelul la 911 sau prezentarea la camera de urgență, deși nu toți lucrătorii serviciilor medicale de urgență sau dispecerii sunt instruiți în intervenția în sănătate mintală.
Începerea conversației nu este sfârșitul
Crizele de sănătate mintală sunt complexe, iar începerea unei discuții reprezintă doar primul pas. Experții subliniază necesitatea de a lua în considerare bariere culturale și stigmate care pot împiedica o persoană să vorbească despre ceea ce trăiește.
Pentru unii oameni, să folosești termeni diagnostici precum „depresie” sau „anxietate” din prima clipă poate determina o reacție defensivă. Alții pot să nu răspundă la prima ta încercare, dar s-ar putea întoarce zile sau săptămâni mai târziu pentru a vorbi. Dole recomandă utilizarea „activităților paralele” pentru a reduce presiunea asupra conversației: a crea spațiu pentru discuție în timp ce mergeți la plimbare sau în timpul unei călătorii cu mașina poate permite unei persoane să se deschidă fără a fi nevoită la contact vizual intens sau la o formalitate ridicată.
Este important să validezi și să normalizezi experiența persoanei fără a o minimaliza. Nu scrie nimic pur și simplu drept „o fază”. A împărtăși din propriile experiențe poate ajuta, dar ai grijă să nu transformi discuția doar într-o relatare despre tine.
Vindecarea poate dura ani
Persoana apropiată poate avea nevoie de sprijin pe termen lung în navigarea anilor de îngrijire și a complexităților sistemului de sănătate mintală. Opțiunile de tratament pot fi limitate în funcție de asigurare, de locul în care locuiește sau de identitatea personală. Este posibil să fie nevoie de încercarea mai multor terapeuți până la găsirea celui potrivit.
„A primi ajutor — ajutorul clinic tradițional — este foarte dificil”, spune Dole. „Este nevoie de perseverență pentru a găsi un clinician.” Ea încurajează, de asemenea, să se ia în considerare resurse complementare non-medicale, inclusiv organizații religioase, centre comunitare și școli. Mai presus de toate, nu lăsa vestea că cineva drag se confruntă cu o criză să-ți schimbe imaginea despre acea persoană. „A fi suicidal sau a avea o criză de sănătate mintală nu diminuează cine sunt ca persoană”, afirmă Dole. „Ei rămân ei.”
EDITORIAL: Acest material include discuții despre sinucidere. Dacă tu sau cineva pe care îl cunoști are nevoie de ajutor, linia națională pentru sinucidere și criză în SUA este disponibilă prin apel sau mesaj text la 988.
Devi Shastri este reporter de sănătate publică pentru The Associated Press, cu sediul în Milwaukee. Ea acoperă subiecte legate de accesul la locuințe, rețeaua de siguranță socială, dezinformarea medicală și alte subiecte ce influențează sănătatea comunităților în general.
