Israel și Liban au purtat primele discuții directe din 1993 în încercarea de a reduce influența Hezbollah

Sursa foto: Bbc

Întâlnire istorică mediată de SUA la Washington

Israelul și Libanul au purtat la Washington primele lor discuții diplomatice directe de peste trei decenii, o reuniune rară menită să oprească luptele dintre Israel și gruparea susținută de Iran, Hezbollah. Întâlnirea – mediată de un reprezentant american identificat în declarații drept secretar de stat Marco Rubio – a fost descrisă drept «o oportunitate istorică» de a reduce influența Hezbollah în regiune.

Acord asupra demarării negocierilor directe

Un comunicat al administrației americane a precizat că ambele părți au acceptat să lanseze negocieri directe, urmând ca momentul și locul acestor negocieri să fie stabilite ulterior. Israelul a subliniat că dorește dezarmarea tuturor grupurilor teroriste non-statale, în referire directă la Hezbollah, în timp ce partea libaneză a cerut un armistițiu și măsuri concrete pentru a aborda criza umanitară severă din țară.

Contextul umanitar și militar al întâlnirii

Conflictul dintre forțele israeliene și Hezbollah a escaladat după începerea operațiunilor militare israeliene în Liban pe 2 martie, în urma unor lovituri americane și israeliene în Iran câteva zile mai devreme. De la începutul acestor operațiuni, peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața, iar aproximativ un milion de oameni au fost strămutați în urma celor mai recente ostilități.

În paralel cu discuțiile diplomatice de la Washington, Hezbollah a revendicat cel puțin 24 de atacuri asupra Israelului și asupra trupelor israeliene din Liban, iar alarmele declanșate de drone și rachete au răsunat în multe comunități din nordul Israelului pe durata multor ore.

Obiectivele declarate ale părților

Israelul a declarat că operațiunile în Liban urmăresc dezarmarea și demontarea Hezbollah, o grupare bine înarmată și sofisticată înființată în 1982. Aceeași grupare a fost implicată în confruntări cu Israelul în 2023 și 2024, pe fondul războiului din Gaza. De partea sa, Libanul a cerut încetarea focului și măsuri care să atenueze criza umanitară gravă.

Reacții și îndoieli privind aplicabilitatea unui acord

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tommy Pigott, a spus după discuții că atât Israelul, cât și Libanul au acceptat să lucreze pentru reducerea influenței Hezbollah. În aceeași declarație, oficialii americani au reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor Hezbollah.

Cu toate acestea, există reticențe privind capacitatea Libanului de a implementa un eventual acord. Înaintea convorbirilor, un membru de vârf al Hezbollah a declarat pentru agenția de presă AP că organizația nu va respecta nicio înțelegere agreată la Washington. Wafiq Safa, membru al consiliului politic al Hezbollah, a fost citat spunând: «Nu suntem obligați de ceea ce au convenit ei.»

Limitele guvernului libanez

Președintele libanez Joseph Aoun a declarat, într-o declarație legată de întâlniri, că speră ca discuțiile să «marcheze începutul sfârșitului suferinței poporului libanez în general, și a celor din sud în special». El a afirmat că «singura soluție» ar fi ca forțele armate libaneze să fie «singurele responsabile pentru securitatea zonei». Totuși, capacitatea guvernului libanez de a se confrunta cu Hezbollah rămâne limitată, având în vedere influența și poziția puternică a grupării în sudul Libanului și în suburbia sudică a Beirutului.

Poziția și influența Hezbollah în Liban

Hezbollah, înființată în 1982, deține o influență importantă în sudul Libanului, predominant șiit, precum și în suburbia de sud a capitalei Beirut. Politicieni afiliați grupării ocupă două poziții la nivel de cabinet în guvernul libanez, ceea ce arată gradul de integrare al organizației în structurile politice ale țării, în ciuda tensiunilor tot mai mari cu guvernul central.

Relația dintre Hezbollah și guvernul central a devenit tensionată după ce gruparea a început să se implice direct în războiul dintre Israel și Iran, stat care îi oferă sprijin important. Această implicare a complexificat atât situația internă din Liban, cât și abordarea internațională asupra modului de gestionare a conflictului și a crizei umanitare.

Diferențe în negocieri regionale

În paralel cu convorbirile Israel-Liban de la Washington, au avut loc discuții separate între Statele Unite și Iran în Pakistan. Reprezentanții iranieni au insistat ca Libanul să fie inclus în orice încercare de armistițiu, solicitare pe care atât SUA, cât și Israelul au respins-o. Un oficial al Departamentului de Stat american a declarat pentru BBC că planul pentru discuțiile directe între Israel și Liban a fost stabilit cu aproximativ o lună înainte, înainte ca întâlnirile cu Iranul la Islamabad să fie confirmate.

Violentele continuă în pofida negocierilor

În ciuda prezenței la masa tratativelor și a declarațiilor optimiste, violențele din teren au continuat. Pe durata întâlnirilor la Washington, au fost raportate atacuri și alarme repetate în nordul Israelului, iar confruntările au generat victime în rândul civililor și militare. Operațiunile israeliene sunt prezentate de autoritățile de la Ierusalim ca fiind orientate spre dezarmarea grupărilor armate non-statale, în primul rând Hezbollah.

În același timp, impactul umanitar asupra populației libaneze se adâncește. Pe lângă victimele înregistrate, fluxul de persoane strămutate – aproximat la un milion de oameni – subliniază amploarea crizei care afectează sectoare întregi ale societății libaneze.

Semne de deschidere, dar și obstacole majore

Oficialii implicați în mediere văd deschiderea spre negocieri directe ca pe un pas important, deși fragil, în încercarea de a opri extinderea conflagrației regionale. Marco Rubio, citat înainte de întâlnire, a spus că procesul «va dura» dar că merită efortul, exprimând speranța că această «adunare istorică» poate servi drept punct de plecare pentru pași ulteriori.

Totuși, divergențele rămân evidente: Israelul cere măsuri de dezarmare pentru a elimina amenințarea reprezentată de Hezbollah; Libanul cere încetarea focului și soluții umanitare; iar Hezbollah nu pare dispusă să fie constrânsă de acorduri pe care le consideră impuse din exterior. În aceste condiții, implementarea oricărui plan convenit la Washington va depinde de o serie de factori complecși, inclusiv de voința și capacitatea actorilor locali și de susținerea internațională continuă.

Perspectivele pe termen scurt

În absența unor detalii concrete privind calendarul și locul negocierilor directe, rămâne neclar cât de rapid se pot transforma discuțiile diplomatice în pași practici pe teren care să reducă violența și să amelioreze suferința civililor. Oficialii americani au indicat disponibilitatea de a facilita procesul, însă au subliniat și necesitatea unei abordări etapizate, dat fiind complexitatea relațiilor regionale și rolul actorilor non-statali.

Astfel, deși întâlnirea de la Washington poate fi considerată un moment simbolic semnificativ — prima convorbire directă la nivel înalt între Israel și Liban din 1993 — drumul spre un acord durabil și aplicabil rămâne plin de obstacole și incertitudini, iar evoluțiile din teren în următoarele zile și săptămâni vor juca un rol esențial în determinarea viitorului procesului de negociere.