Îndulcitorul „sănătos” eritritol ar putea afecta vasele cerebrale și crește riscul de accident vascular cerebral
Studiu al Universității din Colorado arată că eritritolul poate altera funcția celulelor vaselor cerebrale, sporind factori asociabili cu un risc crescut de accident vascular cerebral.
Sursa foto: Imagine generată AI
Un îndulcitor folosit pe scară largă în produsele „fără zahăr” ar putea avea efecte neașteptate asupra vaselor de sânge din creier, potrivit unui studiu recent realizat la Universitatea din Colorado, Boulder. Cercetarea, publicată în Journal of Applied Physiology, arată că eritritolul poate altera funcția celulelor care căptușesc microvasele cerebrale, reducându-le capacitatea de relaxare, sporind stresul oxidativ și slăbind mecanismele naturale de dizolvare a cheagurilor sanguine — schimbări care pot crește riscul de accident vascular cerebral chiar la niveluri de consum tipice.
Ce este eritritolul și de ce a devenit atât de folosit?
Eritritolul este un alcool de zahăr aprobat de Food and Drug Administration în 2001, obținut în mod obişnuit prin fermentarea porumbului. Produsul se găsește acum în sute de alimente, de la înghețată cu conținut scăzut de carbohidrați și batoane proteice concepute pentru dietele keto, până la băuturi carbogazoase etichetate „fără zahăr”.
Caracteristicile care i-au adus popularitate sunt: conținutul aproape neglijabil de calorii, dulceața care se situează în jur de 80% din cea a zahărului obișnuit și impactul redus asupra nivelului insulinei. Din aceste motive, eritritolul este frecvent folosit de persoanele care doresc să slăbească, să își gestioneze glicemia sau să reducă aportul de carbohidrați.
De ce apar semne de întrebare privind siguranța?
Interesul pentru posibilele efecte adverse a crescut după un studiu amplu care a monitorizat aproximativ 4.000 de persoane în Statele Unite și Europa și a constatat că indivizii cu niveluri mai ridicate de eritritol în sânge aveau o probabilitate mult mai mare de a suferi un infarct sau un accident vascular cerebral în termen de trei ani. Acea constatare epidemiologică a inspirat investigarea mecanismelor biologice care ar putea explica asocierea observată.
Evidențe din laborator: cum afectează eritritolul celulele vaselor cerebrale
Pentru a înțelege potențialul mecanism, echipa condusă de profesorul Christopher DeSouza și de doctorandul Auburn Berry a expus în laborator celule umane care formează căptușeala vaselor mici din creier (celulele endoteliale microvasculare cerebrale) la o cantitate de eritritol echivalentă cu cea găsită într-o porție tipică de băutură „fără zahăr”. Expunerea a durat trei ore, iar analiza efectelor a evidențiat mai multe modificări semnificative.
Printre rezultate s-au numărat:
– o producție mult redusă de oxid nitric, un compus esențial care determină relaxarea și dilatarea vaselor de sânge;
– o creștere a nivelului de endotelină-1, un factor care determină constricția vaselor;
– o capacitate scăzută de a produce t-PA (activator tisular al plasminogenului) atunci când celulele au fost expuse la trombină, substanță care favorizează formarea cheagurilor, ceea ce sugerează o diminuare a mecanismelor naturale de dizolvare a cheagurilor;
– un nivel crescut al speciilor reactive de oxigen (ROS), cunoscute și ca radicali liberi, care pot deteriora structurile celulare, accelera îmbătrânirea și declanșa procese inflamatorii.
Aceste schimbări, luate împreună, indică o stare în care vasele pot deveni mai contractate, mai vulnerabile la leziuni oxidativ-inflamatorii și mai puțin capabile să împiedice sau să dizolve eficient cheagurile care amenință fluxul sangvin cerebral.
Ce înseamnă reducerea oxidului nitric și creșterea endotelinei-1?
Oxidul nitric joacă un rol central în menținerea tonusului vascular și în asigurarea unui flux sanguin adecvat; când producția lui scade, vasele tind să rămână mai înguste. Endotelina-1, în schimb, este un puternic vasoconstrictor — creșterea nivelurilor sale favorizează strângerea vaselor. Concomitența acestor două efecte poate duce la o predispoziție crescută către ischemie, dacă un vas se blochează sau se formează un cheag.
Implicații pentru riscul de accident vascular cerebral
„În termeni generali, dacă vasele sunt mai contractate și capacitatea de a descompune cheagurile este redusă, riscul de accident vascular cerebral crește”, a explicat Auburn Berry. Studiul demonstrează nu doar că aceste efecte pot apărea, ci și modul în care eritritolul poate influența funcțiile celulare critice pentru menținerea perfuziei cerebrale.
Profesorul Christopher DeSouza a subliniat faptul că în experiment s-a folosit o cantitate de eritritol echivalentă cu o singură porție; prin urmare, consumatorii care ingestionează mai multe porții pe zi ar putea, în teorie, întâmpina efecte cumulative mai puternice. Această observație ridică întrebări serioase despre frecvența și cantitatea consumului în viața reală.
Limitele studiului și necesitatea unor investigații clinice
Cercetătorii atrag atenția că descoperirile provin din experimente pe celule în laborator, nu din studii intervenționale în rândul persoanelor. De aceea, este nevoie de investigații suplimentare, incluzând studii clinice la om, pentru a stabili în mod clar dacă efectele observate in vitro se traduc în riscuri măsurabile la nivel populațional sau individual.
Chiar și așa, combinația dintre dovezile epidemiologice anterioare și aceste rezultate celulare sugerează că prudenta în consumul de îndulcitori non-nutritivi, cum este eritritolul, este justificată.
Ce recomandă autorii studiului pentru consumatori?
Autorii recomandă ca publicul să acorde mai multă atenție etichetelor produselor alimentare și să urmărească prezența eritritolului sau a termenului „alcool de zahăr” în lista de ingrediente. „Având în vedere studiul epidemiologic care a inspirat această cercetare și constatările noastre celulare, consider că ar fi prudent ca oamenii să își monitorizeze consumul de astfel de îndulcitori non-nutritivi”, a declarat DeSouza.
Context științific și referințe
Investigația publicată în Journal of Applied Physiology poartă semnătura următorilor autori: Auburn R. Berry, Samuel T. Ruzzene, Emily I. Ostrander, Kendra N. Wegerson, Nathalie C. Orozco-Fersiva, Madeleine F. Stone, Whitney B. Valenti, Joao E. Izaias, Joshua P. Holzer, Jared J. Greiner, Vinicius P. Garcia, Christopher A. DeSouza. Articolul apare în volumul 138 (6): 1571 și are DOI: 10.1152/japplphysiol.00276.2025.
De asemenea, un studiu epidemiologic amplu care a urmărit circa 4.000 de persoane în Statele Unite și Europa a raportat o asociere între niveluri mai ridicate de eritritol în plasmă și un risc crescut de infarct sau accident vascular cerebral pe termen de trei ani; această lucrare a fost un punct de plecare pentru investigația mecanistică realizată la Universitatea din Colorado. Mai multe detalii despre studiul epidemiologic pot fi găsite în analiza publicată de Nature, la care echipa face referire: studiu publicat în Nature.
Pentru cititorii interesați să consulte direct lucrarea experimentală, referința în jurnal include DOI-ul accesibil online: DOI: 10.1152/japplphysiol.00276.2025. Rezumatul și relatarea instituțională a studiului au fost făcute publice prin intermediul unei comunicări a Universității din Colorado, iar relatarea jurnalistică a apărut ulterior pe platforma ScienceDaily.
În lumina acestor constatări, autorii îndeamnă la prudență și la continuarea cercetărilor care să clarifice riscurile potențiale ale consumului frecvent de îndulcitori non-nutritivi, mai ales pentru persoanele care aleg produsele „fără zahăr” ca parte a strategiilor de slăbire sau control glicemic.
