Şefii Vămii din Portul Constanța, reținuți de DNA într-un dosar de luare de mită

Sursa foto: Adevărul

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au reținut, în primele zile ale lunii martie, doi dintre cei mai importanți oameni din structura vamală a Portului Constanța. Măsura a fost luată după ce anchetatorii susțin că au surprins în flagrant fapte de corupţie în cursul unei operațiuni organizate în zona portuară.

Detaliile reținerii și acuzațiile oficiale

Potrivit comunicatului emis de DNA, procurorii Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a doi funcționari vamali, începând cu datele de 05 martie 2026, respectiv 06 martie 2026. În ordonanța procurorilor sunt descrise infracțiunile reținute și calitatea în care cei doi își desfășurau activitatea la data faptelor.

În concret, DNA îi acuză de:

1. PARFENIE OCTAVIAN-LICĂ, la data faptei șef al Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (șase acte materiale)
2. GUDU CHRISTIAN, la data faptei adjunct al șefului Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud din cadrul Autorității Vamale Române – Direcția Regională Vamală București, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită în formă continuată (două acte materiale).

Procurorii arată că, pe baza datelor și probelor administrate până în prezent, ancheta conturează un tablou în care oficialii vamali ar fi pretins și primit sume de bani în schimbul favorizării unor operațiuni de vămuire, facilitând astfel importurile unor agenți economici care activau în Portul Constanța.

Schema reclamă de anchetă: sume, perioadă și modalități

Conform ordonanței procurorilor, prima solicitare de bani a fost consemnată pe 24 noiembrie 2025. Atunci, Parfenie Octavian-Lică ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, administratorului unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, plăți cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat. Motivația cererii era clară: aceste sume ar fi asigurat promisiunea că formalitățile vamale aferente importurilor vor fi rezolvate cu prioritate și fără dificultăți.

Din datele menționate de anchetatori rezultă că, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, inculpatul Parfenie ar fi primit, prin același intermediar care figura ca persoană de legătură, suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea procedurilor vamale. În cel puțin două dintre aceste situații, ancheta arată că Parfenie ar fi beneficiat de sprijinul direct al adjunctului Gudu Christian.

În plus, anchetatorii susțin că în alte episoade suspectate în investigație erau practicate tarife ilegale mai mari, între 300 și 700 de euro sau dolari pentru fiecare container, practici menționate de surse judiciare ca parte a unui mecanism destinat nu doar accelerării formalităților, ci și facilitării subevaluării mărfurilor importate.

Mecanismul descris de anchetă

Potrivit surselor din anchetă, mecanismul presupunea implicarea unor intermediari care falsificau facturi pentru a atinge anumite praguri minime de preț, astfel încât valoarea înregistrată a mărfii să fie redusă oficial. Banii colectați în urma acestor aranjamente ar fi fost ulterior direcționați, parțial, către conducerea vămii, prin intermediul comisionarilor vamali. Ancheta mai arată că, în anumite cazuri, sumele erau solicitate și transmise printr-o persoană interpusă, ceea ce a condus la organizarea unor acțiuni operative și a unui flagrant pentru prinderea în fapt a celor implicați.

Flagrantul și punerea în mișcare a acțiunii penale

Surse media citate de anchetatori semnalează că în cursul unei seri de joi a fost organizat un flagrant pentru surprinderea actelor de corupție în zona portuară. Capturarea probelor în flagrant a permis procurorilor să dispună reținerea suspecților și să emită ordonanțele care consemnează acuzațiile formulate. În comunicatul oficial, procurorii au precizat că, pe lângă cei doi funcționari reținuți, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, ceea ce indică existența unui dosar cu ramificații extinse.

La aducerea la cunoștință a calităților procesuale și a faptelor imputate, procurorii au invocat prevederile articolului 309 din Codul de procedură penală. Totodată, în același comunicat a fost reamintit faptul că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă menită să creeze cadrul pentru administrarea probatoriului, fără a afecta principiul prezumției de nevinovăție.

Următoarele etape procedurale

Conform documentelor de urmărire penală, la data de 06 martie 2026, cei doi reținuți urmează să fie prezentați Tribunalului București, pe masa unui judecător de drepturi și libertăți, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Până atunci, procurorii pot continua activitatea de administrare a probelor, audieri ale persoanelor implicate și acte procesuale legate de identificarea altor participanți la schema investigată.

Legături cu anchete precedente în port

Cazul celor doi șefi vamali se încadrează într-un context investigativ mai amplu, deoarece în luna februarie 2025 Direcția Națională Anticorupție a efectuat 41 de percheziții în Portul Constanța, într-un dosar care viza suspiciuni de dare de mită, luare de mită și abuz în serviciu. Atunci, perchezițiile au avut loc în mai multe județe, printre care Constanța, Dâmbovița, Brașov și București, iar ancheta urmărea presupuse fapte comise în perioada 2024–2025, legate de activitatea economică din port.

În cadrul acelor percheziții, Emil Banias, director de sucursală la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța și fratele fostului deputat Mircea Banias, a fost ridicat de anchetatori și condus la sediul societății pentru audieri și verificări, potrivit relatărilor de la momentul respectiv. Autoritățile companiei au declarat ulterior că au oferit tot sprijinul necesar procurorilor, punând la dispoziție documente și informații cerute în anchetă.

Continuarea cercetărilor și implicațiile pentru activitatea portuară

Investigațiile derulate de procurori indică o preocupare pentru funcționarea corectă a fluxurilor de import în Portul Constanța, un nod esențial pentru comerțul exterior al României. Dacă suspiciunile se confirmă, schema denunțată — care ar fi permis atât accelerarea formalităților, cât și subevaluarea mărfurilor — ar fi produs avantaje economice necuvenite unor agenți economici în dauna statului și a concurenței loiale.

Deși ancheta este în desfășurare și sunt vizate și alte persoane, probele obținute până în prezent au determinat procurorii să formuleze acuzații concrete și să dispună măsuri preventive pentru persoanele care ar fi orchestrate sau sprijinit aceste activități ilicite. Procedurile judiciare ulterioare vor stabili exact rolurile fiecăruia și vor clarifica amploarea prejudiciului, dacă acesta va fi stabilit de instanțe.

Comunicate oficiale și informații publice

Autoritățile au făcut publice doar elementele esențiale ale actelor procedurale, iar comunicatul DNA conține atât încadrarea juridică, cât și perioada în care s-ar fi comis faptele. Ancheta este în curs, iar procurorii precizează că se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, fără a oferi deocamdată alte nume sau detalii care să extindă lista celor vizați.

Pentru evoluții și detalii suplimentare privind probele administrate sau invinuirile care vor fi aduse în fața instanței vor conta în principal actele de urmărire penală finalizate, deciziile de reținere și propunerile de arestare, precum și eventualele concluzii ale judecătorilor care vor analiza propunerile de arestare preventivă.

Context și importanța reperelor date

Cazul din Portul Constanța readuce în discuție vulnerabilitățile posibile în gestionarea formalităților vamale în porturi mari și complexitatea lanțurilor care pot facilita practicile ilicite. Anchetele care duc la percheziții și rețineri vizează tocmai descurajarea fenomenelor în care persoane cu atribuții de control și autorizare folosesc poziții de influență pentru a obține foloase necuvenite.

Reamintim că în sistemul de drept ordonanța de reținere și punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape care permit administrarea probelor și formularea de acuzații, însă stabilirea vinovăției sau a nevinovăției aparține instanței de judecată, care va analiza probele în cadrul procedurilor prevăzute de lege.

Ce urmează

Următoarea fază esențială este prezentarea celor doi suspecți Tribunalului București, la secția competentă, unde un judecător va decide asupra măsurii preventive propuse de procurori. În paralel, procurorii pot extinde ancheta, pot solicita noi acte de constatare și pot audia alte persoane care ar putea oferi informații despre circuitul sumelor și mecanismul descris în ordonanță.

Pe măsură ce ancheta înaintează, este de așteptat ca instituțiile vizate și părțile implicate să fie chemate să colaboreze cu autoritățile pentru clarificarea circumstanțelor și pentru stabilirea răspunderii eventuale. Toate acestea se vor desfășura sub imperativul legal al respectării drepturilor procesuale, inclusiv al prezumției de nevinovăție pentru persoanele investigate.

Articol realizat pe baza informațiilor oficiale furnizate de Direcția Națională Anticorupție și a relatărilor publice privind acțiunile operative derulate în Portul Constanța. Pentru detalii suplimentare, pot fi consultate sursele oficiale și relatările mass-media care au documentat momentul reținerii și ancheta în curs.

Foto: Portul Constanța / Călin Gavrilaș

Surse: Adevărul, Digi24