Danemarca ar fi pregătit distrugerea pistelor din Groenlanda pentru a împiedica o invazie a SUA, susțin surse

Sursa foto: Bbc

Autorități şi oficiali citaţi de radiodifuzorul public danez DR susţin că soldaţi danezi trimişi în Groenlanda în ianuarie au fost pregătiţi să distrugă pistele principale ale aeroporturilor din insulă pentru a împiedica aterizarea aeronavelor militare americane în cazul unei tentative de invazie din partea Statelor Unite.

Raportul DR şi confirmări ulterioare

Potrivit DR, informaţiile provin de la 12 surse de la cel mai înalt nivel din guvernul şi armata daneză, precum şi de la oficiali din Franţa şi Germania. Jurnaliştii care au investigat cazul au relatat că, pe lângă pregătirile pentru deteriorarea infrastructurii aeroportuare, au fost aduse şi rezerve de sânge destinate tratării eventualilor răniţi în cazul unor confruntări armate.

Financial Times a relatat, citând doi oficiali europeni, că a reuşit să obţină confirmări parţiale ale acestor informaţii. Ministerul danez al apărării a refuzat să comenteze, declarând pentru BBC că „nu are comentarii”. Un înalt ofiţer militar danez, vorbind sub protecţia anonimatului, a afirmat pentru BBC că „doar un număr limitat de persoane ar fi fost informate despre operaţiune din motive de securitate”.

Desfăşurarea acţiunilor şi natura misiunii

DR susţine că o mică grupare militară compusă din soldaţi danezi, francezi, germani, norvegieni şi suedezi a fost transportată în capitala Groenlandei, Nuuk, şi în Kangerlussuaq, un punct strategic unde există un aeroport important. Operaţiunea a fost prezentată publicului drept un exerciţiu militar comun condus de Danemarca, denumit „Operation Arctic Endurance”, însă sursele citate de DR susţin că scopul real a fost pregătirea pentru un scenariu extrem: o posibilă agresiune americană asupra arhipelagului.

Conform relatărilor, după trimiterea primei contingente, autorităţile au planificat şi o a doua misiune, care a inclus soldaţi de elită danezi şi o unitate franceză instruită pentru operaţiuni în zone reci şi montane. De asemenea, au fost implicate aeronave daneze şi o navă franceză direcţionate spre Atlanticul de Nord.

Decizia operaţională ar fi inclus pregătirea militarilor danezi pentru a lupta în cazul unei invazii americane şi, în mod specific, un plan de a distruge pistele aeroporturilor din Nuuk şi Kangerlussuaq pentru a împiedica aterizarea avioanelor militare americane. Un oficial al apărării din Danemarca a explicat, potrivit DR, că obiectivul era „creşterea costurilor pentru SUA. Statele Unite ar fi trebuit să întreprindă un act ostil pentru a pune stăpânire pe Groenlanda”, recunoscând totuşi că trupele daneze ar fi avut puţine şanse de a respinge un atac american la scară largă.

Contextul politic: declaraţiile lui Donald Trump şi reacţiile europene

Controversa are rădăcini în insistenţele repetate ale fostului preşedinte american Donald Trump, care a sugerat în mai multe rânduri, inclusiv înainte de începutul lui 2020, că ar dori să achiziţioneze sau chiar să anexeze Groenlanda în timpul unui al doilea mandat prezidenţial. Aceste propuneri au fost respinse ferm de conducerea Groenlandei şi de Danemarca.

Sursele citate de DR au legat intensificarea pregătirilor militare de pe insulă de un eveniment extern: pe 3 ianuarie, forţe americane au capturat, într-o operaţiune fulger, preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro, în capitala Caracas, potrivit relatărilor presei. Un oficial de rang înalt din serviciile de securitate daneze a declarat că, „atunci când Trump continuă să spună că vrea să ia Groenlanda, iar apoi se întâmplă ceea ce s-a întâmplat în Venezuela, trebuie să luăm în considerare toate scenariile în mod serios”.

Un oficial european citat de Financial Times a oferit o interpretare critică a atitudinii americane la acel moment: „După Venezuela, [americanii] au crezut că pot face orice. Haideţi să încercăm şi această ţară.”

La o zi după incidentele din Venezuela, Trump a declarat jurnaliştilor că va „avea grijă de Groenlanda peste aproximativ două luni” şi a reiterat că, din perspectiva securităţii naţionale, Groenlanda este „foarte strategică”, susţinând, fără a prezenta dovezi, că „în prezent Groenlanda este acoperită de vase ruseşti şi chinezeşti în toate părţile”.

Mai târziu, la Forumul Economic Mondial de la Davos, pe 21 ianuarie, Trump a afirmat: „Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa. Tot ceea ce cere Statele Unite este un loc numit Groenlanda.” Ulterior, el a spus că vrea „negocieri imediate” pentru a găsi un compromis şi a detensiona conflictul în jurul insulei.

Mobilizarea aliaţilor şi demonstrarea solidarităţii europene

Potrivit relatărilor, Danemarca a solicitat sprijin politic din partea Franţei, Germaniei şi a ţărilor nordice pentru a contracara presiunile venite din partea Washingtonului, vizând atât demonstrarea unei solidarităţi europene ferme, cât şi organizarea unor activităţi militare comune în Groenlanda. DR afirmă că scopul acestor demersuri a fost atât disuasiunea, cât şi transmiterea unui semnal politic că Groenlanda rămâne sub protecţia şi suveranitatea daneză.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în acel context că forţele iniţiale vor fi consolidate cu „resurse terestre, aeriene şi navale”, exprimând susţinerea Parisului pentru eforturile de consolidare a prezenţei militare în regiune.

Implicarea unităţilor specializate şi logistică medicală

Sursele DR au relatat că, în cadrul operaţiunilor prezentate ca exerciţii, au fost implicate unităţi pregătite pentru luptă în condiţii extreme, inclusiv o componentă franceză specializată în război în zone reci şi montane. De asemenea, au fost mobilizate stocuri de sânge, pregătite pentru tratarea victimei în eventualitatea unor confruntări, ceea ce indică o planificare minuţioasă a scenariilor de criză.

Trimiterea de aeronave şi o navă franceză spre Atlanticul de Nord, împreună cu desfăşurarea trupelor pe insulă, sugerează un efort coordonat la nivel european pentru a asigura o prezenţă defensivă capabilă să gestioneze atât o criză imediată, cât şi eventualele operaţiuni de stabilizare.

Aspecte militare şi limitările apărării

Oficialii citaţi au subliniat o realitate strategică: Danemarca, în ciuda deciziilor de a planifica măsuri de rezistenţă, nu ar fi avut resursele necesare pentru a respinge o invazie militară a Statelor Unite, unul dintre cei mai puternici actori militari mondiali. Astfel, planul de a distruge pistele de aterizare a fost văzut ca un mijloc de creştere a costurilor pentru agresor şi de întârziere a operaţiunilor, nu ca o garanţie a apărării eficiente a teritoriului prin forţe proprii.

DR menţionează că, din motive de securitate, numai un cerc restrâns de factori de decizie şi comandanţi militari ar fi avut cunoaştere despre detaliile operaţiunii, ceea ce reflectă sensibilitatea şi riscul politic al oricărei manevre care ar influenţa relaţiile dintre doi membri NATO.

Reacţii şi implicaţii pentru alianţe

Cazul scoate în evidenţă tensiunile care pot apărea între state aliate atunci când obiectivele strategice şi percepţiile asupra intereselor regionale se suprapun sau intră în conflict. Groenlanda, teritoriu semi-autonom în cadrul Regatului Danemarcei, are o poziţie geostrategică deosebită în Atlanticul de Nord, ceea ce explică interesul extern şi îngrijorarea europeană cu privire la posibile schimbări de suveranitate sau influenţă militară în zonă.

Relatările asupra pregătirilor daneze au generat reacţii şi discuţii publice privind natura cooperării în cadrul NATO, modul în care aliaţii gestionează disputele bilaterale şi măsurile pe care un stat membru le poate adopta pentru a proteja teritorii aflate sub suveranitatea sa.

Ce rămâne confirmat şi ce a rămas revendicat

Din informaţiile disponibile publicului, ceea ce poate fi reţinut cu certitudine este că DR a publicat un raport bazat pe surse guvernamentale şi militare, iar Financial Times a obţinut confirmări de la doi oficiali europeni. Ministerul danez al apărării a refuzat să comenteze, iar un înalt ofiţer danez a menţionat restrângerea cunoştinţelor despre operaţiune la un număr limitat de persoane.

În această lumină, planificările logistice şi militare descrise — incluzând trimiterea de trupe aliate, implicarea unor unităţi specializate, aducerea de rezerve de sânge şi pregătirea pentru distrugerea pistelor de aterizare — rămân, pentru moment, informaţii provenite din sursele citate de radiodifuzorul danez şi confirmate parţial de jurnalişti de la Financial Times.

Criza diplomatică şi militară evocată de aceste relatări indică o perioadă de tensiune în relaţiile transatlantice, în care sensibilităţile naţionale şi interpretările privind „interesele strategice” pot conduce la reacţii defensiv-rapide chiar între parteneri de alianţă.

Mai multe detalii privind motivele strategice invocate şi posibilele implicaţii pentru securitatea regională pot fi consultate în sinteză la analiza dedicată motivelor pentru care Groenlanda este de interes. Articolul principal pe care se bazează această relatare este disponibil la Denmark planned to blow up Greenland runways if US invaded, reports say.