România semnalată pe harta ISW în contextul „Operațiunii Faza Zero” a Rusiei în Europa

Sursa foto: Antena3

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a inclus România pe o hartă care ilustrează operațiuni atribuite Federației Ruse ce vizează sabotaje și atacuri în Europa, în cadrul unui model evaluat de analiști drept „Faza Zero” a unui potențial conflict cu NATO. Evaluarea ISW, publicată în începutul lunii februarie 2026, reunește informații despre incursiuni aeriene, tentative de sabotaj și activități de destabilizare ce au avut loc în mai multe state europene, printre care și România.

Semnalări în România: drone în spațiul aerian și acțiuni de sabotaj dejucate

Potrivit ISW, unele drone care pot fi atribuite Rusiei au pătruns în spațiul aerian al României, iar autoritățile locale au reușit să prevină operațiuni de sabotaj planificate pe teritoriul țării. Raportul arată astfel că România se află printre statele membre NATO în care au existat incidente ce pot fi încadrate ca parte a unei strategii mai largi de testare a răspunsului aliat.

Documentele ISW subliniază că astfel de acțiuni nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un tablou regional în care incursiunile și incidentele de securitate sunt folosite pentru a crea presiune informațională, psihologică și operațională asupra statelor vizate.

Noua amenințare în spațiul NATO: baloane lansate din Belarus

Un element important al evaluării ISW îl constituie folosirea de obiecte asemănătoare baloanelor lansate din Belarus, care au intrat în spațiul aerian al statelor NATO din regiune. Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a raportat detectarea unor „obiecte asemănătoare baloanelor” de către radarele poloneze în noaptea de 1 spre 2 februarie 2026. Autoritățile poloneze au mai precizat că, deși în acea noapte au fost înregistrate mai puține incursiuni comparativ cu nopțile precedente, Belarus a lansat astfel de obiecte în spațiul aerian polonez de patru ori în cinci zile începând cu 27 ianuarie.

Aceste episoade au determinat reacții politice directe: ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a acuzat Belarusul la reuniuni diplomatice că duce un „război hibrid” împotriva Poloniei, argumentând că episodul reflectă natura regimului condus de Aleksandr Lukașenko și o combinație între politică externă și acțiuni ilegale.

ISW: Belarus, un actor integrat în operațiunile rusești

Analiza ISW menționează că Rusia a anexat de facto Belarusul și folosește teritoriul acestuia pentru a desfășura incursiuni în spațiul aerian al statelor NATO, precum Lituania și Polonia. Organizația apreciază că aceste acțiuni fac parte din ceea ce numește „Faza Zero” — o fază menită să stabilească condițiile informaționale și psihologice pentru pregătirea unui eventual conflict cu NATO.

Un expert citat în cadrul analizei a afirmat că, în loc să descrie episoadele ca un simplu „război hibrid”, preferă să le considere parte a acestei faze pregătitoare. Această perspectivă subliniază caracterul strategic al incursiunilor și al provocărilor de frontieră: nu numai acțiuni tactice izolate, ci elemente dintr-un efort mai amplu de testare a reacțiilor și limitelor alianței.

Context regional: teste ale „liniilor roșii” ale NATO

ISW și alți analiști notează că Rusia a crescut frecvența testelor menite să determine reacția NATO. Cea mai semnificativă acțiune menționată în raport este cea din septembrie anterior, când aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în Polonia, iar statele membre NATO au ridicat avioane pentru a le intercepta și a le doborî. Oficialii europeni au apreciat atunci că a fost un act deliberat prin care Rusia a urmărit să evalueze limitele și viteza de reacție a alianței.

Pe lângă incursiunile aeriene, raportul alocă o atenție specială și operațiunilor de sabotaj atribuite serviciilor ruse. Acțiunile de destabilizare raportate vizează capacități logistice și de sprijin pentru Ucraina, dar și infrastructură din state membre NATO.

Exemple concrete: tentative de sabotaj și rețele de acțiune

Un caz menționat în materialele citate este tentativa de incendiere din 2024 a unei fabrici din Lituania care produce scannere de unde radio destinate armatei ucrainene. Autoritățile lituaniene au indicat responsabilitatea serviciului de informații militare rus GRU pentru acea operațiune. Anchetele din Vilnius au relevat implicarea a șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus, iar procurorii au afirmat că grupul a încercat atacuri similare și în Polonia, România și Republica Cehă.

Raportările arată că astfel de operațiuni sunt adesea coordonate la distanță și pot utiliza recrutări transnaționale sau agenți expediabili, denumiți în unele evaluări „agenți de unică folosință”, folosiți pentru a testa și exploata vulnerabilități fără a expune direct structurile de comandă ale statului care ordonă astfel de acțiuni.

Implicarea serviciilor ruse și tactici non-convenționale

Conform evaluărilor citate, atribuirea acestor operațiuni către structuri precum GRU reflectă o combinație de capacități convenționale și neconvenționale: folosirea de drone, acțiuni acoperite, infiltrări prin intermediari și atacuri asupra infrastructurii critice sau a lanțurilor de aprovizionare pentru forțele ucrainene. Aceste tactici sunt interpretate ca instrumente de presiune strategică, menite să submineze capacitatea de reacție a statelor vizate și să creeze incertitudine în rândul populației și al decidenților politici.

Riscurile pentru Uniunea Europeană și posibile evoluții

Un raport al Institutului Universitar European (EUI) inclus în analiza menționată de ISW avertizează asupra unor riscuri majore pentru blocul Comunității Europene în 2026. Printre scenariile luate în calcul se numără un război hibrid la scară largă cu sabotaje în interiorul UE, posibilitatea unei încheieri a războiului din Ucraina în favoarea Rusiei, noi atacuri din partea Moscovei și chiar o reducere sau retragere a sprijinului de securitate oferit de Statele Unite.

Aceste evaluări subliniază o convergență de amenințări care pot amplifica vulnerabilitățile europene: combinate — acțiunile aeriene, sabotajele, campaniile informaționale și presiunile politice — acestea pot crea un mediu instabil în care Statele membre sunt puse în fața unor decizii dificile privind răspunsul comun.

Reacții politice și diplomatice

Pe lângă reacțiile militare și operaționale, episoadele semnalate au declanșat reacții diplomatice ferme. Atribuirea episoadelor către Belarus sau Rusia a fost folosită de responsabili politici pentru a cere o consolidare a mecanismelor de apărare și o atenție sporită la securitatea frontierelor aeriene și a infrastructurii critice. Comentariile oficiale transmise public, precum cele ale ministrului polonez Radoslaw Sikorski, punctează percepția că anumite regimuri regionale acționează nu doar ca actori independenți, ci ca piese integrate într-un set mai larg de operațiuni coordonate.

Ce transmite analiza ISW pentru România și aliați

Includerea României pe harta ISW în cadrul „Fazei Zero” indică faptul că țara nu se află doar în proximitatea unor riscuri, ci face parte activă dintr-un spațiu în care operațiunile de testare a reacțiilor NATO continuă. Aceasta presupune o necesitate de consolidare a măsurilor defensive — inclusiv supravegherea aeriană, controlul frontierelor, coordonarea informațională și sporirea rezilienței infrastructurii — precum și menținerea cooperării cu partenerii din alianță pentru a răspunde eficient la provocări.

Analiza reiterează că asemenea acțiuni pot servi atât scopurilor imediate — sabotaj, spionaj, perturbare — cât și scopurilor pe termen lung: slăbirea coeziunii aliate prin generarea de incertitudine și uzură politică.

Unde pot găsi cititorii documentele citate

Evaluarea Institutului pentru Studiul Războiului poate fi consultată direct pe site-ul organizației pentru analiza completă a episoadelor descrise. Informațiile despre incursiunile detectate în regiune și despre evaluările EUI au fost integrate în sinteza publicată la începutul lunii februarie 2026.

Resursele citate oferă detalii suplimentare despre harta operațiunilor atribuite Rusiei, despre faptul că Belarus este perceput ca un partener operațional în aceste acțiuni și despre incidentele specifice de securitate semnalate în statele membre NATO.

Materialul prezintă o radiografie a modului în care acțiuni aparent disparate — de la baloane detectate de radare la incursiuni cu drone și tentative de sabotaj — alcătuiesc o strategie coerentă de presiune. Pentru decidenți, aceste concluzii reprezintă semnale că pregătirea și coordonarea la nivel aliat rămân esențiale pentru descurajare și răspuns.

Pentru o privire de ansamblu și pentru documentele citate, consultați evaluarea ISW aici: ISW Russian Offensive Campaign Assessment (2 February 2026).