De la untură de vită la ADN de somon: trendul îngrijirii pielii pe bază de animale și ce spun experții

Sursa foto: Apnews

În ultimii ani, produse cosmetice care folosesc ingrediente animale — de la untură de vită transformată în balsamuri hidratante până la tratamente faciale cu ADN de somon — au cunoscut o creștere a popularității. Promovate drept alternative „naturale” la compușii sintetici, ele au apărut pe rețelele sociale, în spa-uri de lux și la piețele fermierilor, atrăgând atât consumatori curioși, cât și afaceri mici care caută să valorifice subprodusele industriei agricole.

Fermieri și antreprenori: transformarea resturilor în produse cosmetice

Pentru fermierul Bryan Vander Dussen, care a lucrat ani de zile în sectorul laptelui înainte de a trece la creșterea bovinelor pentru carne, noua direcție a venit natural: „De ce n-am face și noi asta?”, spune el, explicând că alături de soție prepară în bucătărie rețete în care grăsimea de organe devine untură pentru piele.

O provocare practică a fost găsirea unor formule care să nu miroasă a friptură: „Primești feedback de genul: ‹Nu vrem să mirosim a vită›, așa că adăugăm lucruri precum lavandă și portocală sălbatică pentru a contracara mirosul posibil de vită.”

Jamie Moody, fondatoarea Sonoma Mountain Beef din nordul Californiei, spune că a început să producă untură în încercarea de a reduce risipa: „Deoarece tendința către produse curate rămâne puternică, cred că piața va continua să crească”, afirmă ea.

Ce spun profesioniștii din spa despre ingredientele „exotice”

Pe partea cealaltă a spectrului, spa-urile de lux au început să ofere tratamente precum fațete cu ADN extras din spermă de somon. Kelly Pratt, proprietara unui spa din Tampa, Florida, afirmă că cererea pentru astfel de tratamente a crescut deoarece clienții raportează îmbunătățiri în timp. Cassandra Hutchison, esteticiana care aplică aceste tratamente, spune că ingredientul are scopul de a repara pielea și de a reduce inflamația, contribuind la hidratare și la refacerea stratului exterior al pielii care păstrează umezeala și împiedică pătrunderea iritanților.

Totuși, mulţi dintre aceste tratamente care folosesc ingrediente ca ADN de somon sunt disponibile doar în spa-uri, iar costurile pot fi semnificative comparativ cu produsele de uz casnic. Un alt exemplu mai accesibil sunt tuburile de untură vândute în magazine; un recipient de untură la un lanț retail menționat costă aproximativ 15 dolari mai mult decât un recipient echivalent de vaselină.

Argumente privind sustenabilitatea și utilizarea subproduselor

Susținătorii acestor produse afirmă că transformarea resturilor din industrie în produse utile reprezintă un exemplu de sustenabilitate. Această idee de „valorificare a deșeurilor” atrage fermieri și producători care văd în untură sau alte subproduse o modalitate de a diminua risipa.

Totuși, experții avertizează că argumentul sustenabilității nu poate compensa lipsa dovezilor științifice privind eficacitatea reală a multora dintre aceste ingrediente când sunt aplicate pe piele.

Ce spun dermatologii și chimiștii cosmetici despre dovezi

Dermatologul Dr. Angelo Landriscina, din New York, a devenit activ pe rețelele sociale pentru a combate ceea ce el percepe drept dezinformare în domeniul îngrijirii pielii. Landriscina atrage atenția că nu există date medicale robuste care să susțină eficiența unturii de vită sau a ADN-ului de somon aplicate pe piele.

Dr. Heather Rogers, dermatolog din Seattle, susține la rândul ei că nu există probe medicale care să arate beneficiul aplicării unturii pe piele. Ea menționează, de asemenea, riscul ca untura să devină râncedă și dificultatea utilizării, iar adaosurile folosite pentru a îmbunătăți mirosul pot reprezenta factori iritanți pentru unele persoane.

Perry Romanowski, chimist cosmetic independent care studiază formularea ingredientelor pentru îngrijirea pielii, avertizează că consumatorii ar trebui să își păstreze așteptările realiste. „Doar câteva ingrediente pentru îngrijirea pielii, inclusiv retinolul, derivat din vitamina A, și niacinamida, o formă de vitamina B3 care ajută la reducerea înroșirii și întărește pielea, au dovezi puternice în spatele lor”, spune el. Altele pot oferi beneficii modeste, greu de observat pentru consumatorul obișnuit.

Motivele sociologice și politice din spatele tendinței

Norah MacKendrick, profesor asociat de sociologie la Rutgers, care a studiat preocupările consumatorilor legate de substanțele chimice din produsele de îngrijire, afirmă că un val de interes pentru alimentele de origine animală a început să se reverse în lumea cosmeticelor. „Cred că o parte din aceasta probabil se revarsă în lumea cosmeticelor”, explică MacKendrick.

De asemenea, ea speculează că mamele, din ce în ce mai atente la impactul substanțelor chimice asupra copiilor, pot fi un grup demografic important care impulsionează adoptarea produselor pe bază de animal: „Găsim că mamele iau aceste decizii pentru gospodărie. Cumpărarea de cosmetice sau produse de îngrijire pentru copii este considerată o muncă cu miză ridicată.”

Alți observatori leagă popularizarea produselor animale de un curent politic care promovează mesaje pro-carne, menționat în discuție ca parte a mișcării Make America Healthy Again, care pune accent pe reducerea fricii față de substanțele chimice și pe încurajarea consumului de produse animale.

Riscuri, limitări și presiunea industriei pentru noutate

Chimiștii și dermatologii subliniază că, dincolo de lipsa datelor solide, există și alte riscuri: stabilitatea ingredientului (râncezirea unturii), potențialul iritant al parfumurilor adăugate și costurile tratamentelor speciale care pot face dificilă evaluarea raportului beneficiu/cost pentru consumator.

Romanowski compară industria cosmetică cu industria modei: „Ar trebui să te gândești la industria cosmetică mai mult ca la industria modei; trebuie să introduci mereu ceva nou.” În condițiile în care piața este presată constant să lanseze noutăți, ingrediente „noi” sau „reîntoarse la rădăcini” pot fi promovate intens chiar și atunci când dovezile sunt modeste.

Ce pot face consumatorii

Experții recomanda prudență: gusturile personale și dorința de a folosi produse cu ingrediente cunoscute din punct de vedere al originii sunt motive valide pentru a încerca untura sau tratamentele cu ADN de somon, dar așteptările privind rezultate spectaculoase ar trebui calibrate. Dermatologii recomanda să se acorde prioritate ingredientelor cu dovezi solide, precum retinolul și niacinamida, atunci când scopul este tratarea ridurilor sau reducerea roșeții.

Totodată, consumatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că unele produse pe bază de animale pot provoca reacții din cauza stabilității lor sau a parfumurilor adăugate, iar unele tratamente costisitoare sunt disponibile doar în spa-uri, ceea ce complică evaluarea eficienței pe termen lung.

Observații finale

Interesul pentru cosmetice pe bază de ingrediente animale reflectă un amestec de factori: dorința unor produse „naturale”, preocupări legate de efectele substanțelor chimice, mesaje culturale și politice care susțin consumul de produse animale și presiunea industriei pentru noutate. În timp ce transformarea subproduselor în cosmetice poate fi văzută ca un pas spre reducerea risipei, specialiștii atenționează că suportul științific pentru multe dintre aceste ingrediente rămâne limitat.

Pentru cititori interesați să aprofundeze informațiile prezentate, articolul original poate fi consultat aici: AP News — Animal-derived skincare is trending, from salmon sperm facials to moisturizers made with beef tallow.