CCR amână din nou decizia privind pensiile magistraților; Curtea de Apel judecă suspendarea a doi judecători CCR

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Curtea Constituțională a României a anunțat, vineri, amânarea pronunțării în cauza care vizează modificările legislative ce reduc pensiile magistraților și majorează vârsta de pensionare. Noul termen stabilit de judecătorii constituționali este 11 februarie 2026.

Motivarea amânării și documentele depuse

În comunicatul Curții se arată că deliberările au fost întrerupte pentru a permite o analiză mai atentă a problemelor care fac obiectul cauzei. Decizia de amânare a fost luată ținând cont de documentele transmise de autorul sesizării la data de 15 ianuarie 2026, printre care se numără o expertiză contabilă extrajudiciară depusă „pro causa”. Totodată, Curtea a invocat și prevederi legale incidente, respectiv art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022, iar hotărârea s-a fundamentat pe dispozițiile art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992.

A început ședința de la CCR

În paralel cu ședința programată la Curtea Constituțională, la Curtea de Apel București era în curs o procedură prin care se solicită suspendarea mandatului a doi judecători ai CCR: Dacian Dragoș, numit prin decret prezidențial, și Mihai Busuioc, numit de Senat. Până la momentul comunicatului privind amânarea, Curtea de Apel nu pronunțase încă decizia în această cauză.

La ședința Curții Constituționale erau prezenți toți cei nouă judecători, iar atmosfera rămânea tensionată după evenimentele din finalul anului anterior, când o parte dintre magistrați au părăsit dezbaterile. Printre cei care au lipsit atunci s-au aflat patru judecători propuşi de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.

Motivările absențelor și solicitările formulate

Judecătorii care au părăsit ședințele anterioare au explicat ulterior motivele absenței. Ei au reclamat, între altele, că au fost convocați în zile nelucrătoare și că termenele pentru dezbateri au fost stabilite prea aproape unul de celălalt. De asemenea, s-a cerut realizarea unui studiu de impact legat de proiectul Guvernului privind pensiile magistraților, însă președintele Curții, Simina Tănăsescu, a declarat că un astfel de studiu nu este relevant pentru soluționarea cauzei.

Expertiza ÎCCJ și implicațiile asupra dezbaterilor

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis că a solicitat o expertiză realizată de un contabil autorizat, care a analizat efectele legii propuse de Guvern asupra pensiilor de serviciu ale magistraților. Conform comunicatului instanței supreme, rezultatele expertizei arată, în mod clar și fără echivoc, că aplicarea noii legi determină anularea totală a pensiei de serviciu. ÎCCJ a anunțat că va depune la Curtea Constituțională note suplimentare menite să susțină argumentele deja formulate împotriva modificărilor legislative.

Expertiza trimisă de instanța supremă la CCR ar putea influența agenda dezbaterilor, iar în situația în care unii judecători vor solicita mai mult timp pentru studierea documentelor, pronunțarea ar putea fi amânată din nou.

Procedura de la Curtea de Apel: cine judecă și care este stadiul

La Curtea de Apel București, dosarul privind cererea de suspendare a celor doi judecători ai CCR se afla pe masa unui complet care funcționează în sala de judecată a instanței. Potrivit informațiilor din sala de judecată, completul însărcinat cu soluționarea contestațiilor nu mai avea excepții de judecat, ceea ce înseamnă că magistratul urmează să pronunțe o hotărâre și să o motiveze în aceeași ședință, în absența unor cereri sau excepții noi din partea părților.

Decizia privind înlocuirea judecătoarei, solicitată anterior de reprezentantul Administrației Prezidențiale, fusese respinsă în ședința precedentă. În consecință, pronunțarea Curții de Apel urma să fie dată pe fond și să producă efecte imediate, instanța precizând că decizia de azi va fi executorie.

Contextul litigiului privind suspendarea judecătorilor CCR

Contestațiile au fost înaintate de avocata Silvia Uscov, cunoscută ca fiind apropiată de AUR. Prin aceste contestații se cere suspendarea actelor care au stat la baza numirii în funcție a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Cazul ridică probleme procedurale și constituționale care s-au suprapus cu examinarea, la CCR, a legii ce modifică pensiile magistraților.

Reacții politice și administrative

Președintele Nicușor Dan a intervenit public pe marginea situației create în jurul numirii lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională. El a afirmat că, în eventualitatea în care decretul de numire ar fi suspendat, administrația prezidențială va desemna un alt candidat pentru postul respectiv, subliniind: „Nu vă închipuiți că lăsăm CCR doi ani fără judecător”.

Comentariile președintelui reflectă îngrijorarea pentru funcționarea normală a Curții Constituționale în lipsa unuia dintre titulari, precum și intenția de a asigura ocuparea postului vacant în timp util. Nicușor Dan a reiterat, totodată, convingerea că argumentele în favoarea menținerii decretului de numire sunt solide, menționând că, printre altele, Dacian Dragoș are o bogată experiență didactică: el ar fi predat drept mai bine de două decenii.

Din evidențele publice despre Dacian Dragoș

Din datele publice rezultă că Dacian Cosmin Dragoș a avut, anterior numirii la CCR, o implicare în activități de asistență juridică: timp de trei ani a fost expert juridic în echipa României în litigii arbitrale, printre care se numără și procesul Roșia Montană. De asemenea, în perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a deținut funcția de președinte al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Nominalizarea sa la Curtea Constituțională a venit în vara anului anterior, când președintele Nicușor Dan l-a desemnat pentru un loc la CCR.

Contextul precedentelor ședințe și conflictul din toamnă

Disputa legată de modul în care s-au desfășurat ședințele CCR privind sesizarea înaintată de Înalta Curte a escaladat la finalul anului precedent, când patru judecători au părăsit sala în timpul unei dezbateri, determinând amânarea pronunțării. Această situație a fost descrisă ulterior de participanți în termeni care au sugerat existența unor nemulțumiri administrative și procedurale, dar și a unor poziționări politice în jurul modului de soluționare a cauzei.

Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au motivat retragerea temporară din lucrări prin faptul că, în urma unei amânări anterioare din 10 decembrie, președinta Curții ar fi fixat un nou termen pentru data de 28 decembrie 2025 — o zi nelucrătoare, duminica — ceea ce ar fi lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Potrivit celor invocate de ei, cererea lor de amânare pentru o zi din luna ianuarie a fost refuzată de președinta CCR, fapt care a condus la decizia lor de a părăsi ședința.

Ulterior plecării lor, ședința nu a reușit să producă o hotărâre, iar la întâlnirile următoare aceiași magistrați nu s-au prezentat. Premierul Ilie Bolojan a apreciat la rândul său că tactica celor patru judecători a urmărit crearea unei „minorități de blocaj” și a calificat modul lor de acțiune drept una cu caracter politic.

Posibile efecte ale deciziilor asupra sistemului judiciar

Amânarea pronunțării de către Curtea Constituțională păstrează starea de incertitudine în privința viitorului pensiilor de serviciu ale magistraților. Dacă modificările contestate la CCR ar fi considerate constituționale, acestea ar urma să producă efecte legale care ar reduce cuantumul pensiilor de serviciu și ar majora vârsta de pensionare, conform dispozițiilor proiectului supus controlului constituțional.

Pe de altă parte, concluzia expertizei solicitate de ÎCCJ — potrivit căreia aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu — reprezintă un argument puternic în susținerea neconstituționalității sau cel puțin a unei revizuiri a dispozițiilor. Depunerea unei astfel de expertize la CCR și notele suplimentare promise de ÎCCJ pot influența atât rezultatul, cât și termenele procesuale, dacă membrii Curții vor solicita timp suplimentar pentru studiu.

Proceduri conexe: solicitarea de suspendare a judecătorilor CCR

Cererea de suspendare a celor doi membri ai CCR, aflată la Curtea de Apel București, constituie un alt element care adaugă complexitate tabloului instituțional. Dacă instanța de contencios administrativ ar admite cererile formulate de avocata Silvia Uscov, efectele ar putea fi imediate, afectând compunerea Curții Constituționale în momentul unei eventuale pronunțări finale. Reamintim că, în situația în care decretul de numire al unui judecător ar fi suspendat, președintele României a afirmat că va desemna un alt candidat pentru a ocupa postul rămas vacant.

Următorii pași și calendar

Curtea Constituțională a stabilit ca termen pentru pronunțare data de 11 februarie 2026. Până atunci, judecătorii constituționali vor analiza documentele depuse, inclusiv expertiza contabilă extrajudiciară menționată, și vor putea solicita orice clarificări sau documente suplimentare pe care le consideră necesare pentru motivarea unei decizii fundamentate.

La Curtea de Apel București, pronunțarea pe cererile privind suspendarea celor doi judecători CCR urma să fie dată în aceeași zi în care instanța a analizat dosarul, iar hotărârea era descrisă ca fiind executorie. Decizia Curții de Apel poate avea efecte imediate asupra componenței CCR, dacă solicitările de suspendare vor fi admise.

În acest context, următoarele zile vor fi esențiale pentru stabilirea modului în care vor funcționa simultan instituțiile implicate: Curtea Constituțională — în procesul de soluționare a sesizării privind pensiile magistraților — și Curtea de Apel București — în procedura privind suspendarea a doi judecători ai CCR.

Pe măsură ce evoluțiile sunt comunicate oficial de instanțele implicate sau de reprezentanți ai autorităților, acestea vor clarifica atât calendarul pronunțării, cât și eventualele implicații practice ale deciziilor pentru sistemul judiciar și pentru persoanele vizate de modificările legislative.

Articol bazat pe informațiile publicate de Antena 3: Articol Antena 3 și pe comunicările referitoare la expertiza ÎCCJ: Expertiză ÎCCJ.