De ce pâinea și alte alimente bogate în carbohidrați pot îngreuna pierderea în greutate fără a crește caloriile

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Metropolitană Osaka aruncă o lumină surprinzătoare asupra modului în care alimentele bogate în carbohidrați — precum pâinea, orezul și făina de grâu — pot influența greutatea corporală și metabolismul, chiar și atunci când aportul caloric rămâne neschimbat. Conducătorul echipei, profesorul Shigenobu Matsumura, și colegii săi au investigat preferințele alimentare ale șoarecilor și consecințele metabolice ale consumului preponderent de carbohidrați, descoperind mecanisme care pot explica acumularea de greutate fără „supraalimentare”.

Contextul cercetării și întrebările ridicate

Pâinea și alte alimente pe bază de carbohidrați reprezintă alimente de bază în multe culturi, dar, în contextul creșterii globale a ratelor de obezitate, oamenii de știință s-au întrebat în ce măsură această dependență de carbohidrați rămâne compatibilă cu sănătatea contemporană. Studiile anterioare au vizat predominant dietele bogate în grăsimi ca factor principal de creștere în greutate, însă rolul consumului frecvent de carbohidrați simpli sau rafinați a fost mai puțin studiat din perspectiva mecanismelor metabolice. Echipa condusă de profesorul Matsumura a propus o abordare concentrată pe preferințele alimentare și pe consecințele acestora asupra cheltuielii energetice și ale metabolismului.

Designul studiului: ce au mâncat șoarecii și cum au fost monitorizați

Cercetătorii au împărțit animalele în mai multe grupuri experimentale pentru a testa efectele alegereii alimentare și ale combinațiilor specifice de alimente. Grupurile de alimentație au fost următoarele:

• Hrană standard
• Hrană standard + Pâine
• Hrană standard + Făină de grâu
• Hrană standard + Făină de orez
• Dietă bogată în grăsimi (HFD) + Hrană standard
• Dietă bogată în grăsimi (HFD) + Făină de grâu

Echipa a monitorizat modificările în greutate corporală, masa de grăsime, cheltuiala energetică, metaboliții din sânge și expresia genelor hepatice. Pentru a evalua cheltuiala energetică au folosit calorimetrie indirectă, care permite estimarea consumului de energie prin analiza gazelor respiratorii.

Preferința pentru carbohidrați și creșterea în greutate fără calorii în plus

Un rezultat remarcabil al experimentului a fost observația că șoarecii manifestau o preferință puternică pentru alimentele bogate în carbohidrați, consumând aproape exclusiv pâine, făină de grâu sau făină de orez și renunțând la hrana lor standard. Cu toate acestea, aportul caloric total al animalelor nu a crescut semnificativ. În ciuda acestui fapt, animalele din grupurile care au avut acces la carbohidrați au înregistrat creșteri ale greutății corporale și ale masei de grăsime.

Comparațiile între tipurile de carbohidrați au arătat că șoarecii care au consumat făină de orez au acumulat greutate într-un mod similar celor care au consumat făină de grâu. În schimb, în combinațiile cu dietă bogată în grăsimi, animalele care au primit HFD + Făină de grâu au câștigat mai puțină greutate decât cele din grupul HFD + Hrană standard. Profesorul Matsumura a comentat că aceste rezultate indică faptul că creșterea în greutate nu pare a fi un efect specific al grâului, ci rezultatul preferinței accentuate pentru carbohidrați și ale schimbărilor metabolice asociate.

Scăderea cheltuielii energetice — motorul ascuns al câștigului în greutate

Pentru a explica acumularea de grăsime fără o creștere a aportului caloric, echipa a investigat cheltuiala energetică a animalelor. Măsurătorile au indicat că alimentația bogată în carbohidrați a dus la o reducere a energiei pe care corpul o consumă, sugerând că această scădere a cheltuielii energetice ar fi responsabilă pentru creșterea în greutate, nu „supraalimentarea”.

Astfel, mecanismul propus de autori este unul în care preferința pentru alimentele bogate în carbohidrați determină modificări metabolice care reduc ritmul de ardere a energiei, favorizând stocarea sub formă de grăsime chiar și în absența unui aport caloric crescut.

Modificări ale metaboliților sanguini și ale ficatului

Analizele metabolice au dezvăluit schimbări consistente în profilul sanguin: au crescut nivelurile acizilor grași liberi, iar nivelurile aminoacizilor esențiali au scăzut. În ficat s-au observat acumulări de grăsime și o activare crescută a genelor implicate în sinteza acizilor grași și în transportul lipidelor. Aceste modificări moleculare susțin observațiile fenotipice ale acumulării de grăsime corporală și indică o remaniere a metabolismului lipidic și proteic ca urmare a consumului îndelungat de carbohidrați simpli sau rafinați.

Reversibilitatea efectelor la întreruperea consumului de făină de grâu

Un aspect important al lucrării este că eliminarea făinii de grâu din dietă a determinat îmbunătățiri rapide ale greutății corporale și ale anomaliilor metabolice observate anterior. Această reversibilitate sugerează că impactul negativ asupra metabolismului poate fi, cel puțin parțial, remediat prin schimbări dietetice relativ simple, orientate spre reducerea consumului excesiv de carbohidrați preferați.

Implicații pentru dieta umană și direcțiile viitoare de cercetare

Autorii subliniază că rezultatele obținute la șoareci oferă un punct de pornire pentru investigații suplimentare la om. Profesorul Matsumura a declarat că echipa intenționează să orienteze cercetările către studiile umane pentru a verifica în ce măsură schimbările metabolice identificate se regăsesc în obiceiurile alimentare umane. Următoarele direcții de studiu planificate includ evaluarea efectelor cerealelor integrale, a cerealelor neprelucrate, a alimentelor bogate în fibre, precum și a combinațiilor de carbohidrați cu proteine și grăsimi. De asemenea, vor explora impactul procesării alimentelor și al momentului consumului asupra răspunsului metabolic la carbohidrați.

Obiectivul pe termen lung menționat de cercetători este acela de a construi o bază științifică care să ajute la echilibrarea „gustului” și „sănătății” în ghidurile nutriționale, în educația pentru alimentație și în dezvoltarea produselor alimentare.

Publicare și echipa științifică

Rezultatele au fost publicate în revista Molecular Nutrition & Food Research. Referința articolului include următorii autori: Shigenobu Matsumura, Miona Marutani, Eri Nousou, Nagisa Murakami, Saki Mizobata, Miyu Fujisawa, Mizuki Fujiwara, Nanase Iki, Soyoka Horie, Yuka Yamato, Azumi Yamamoto, Mina Fujitani, Teppei Fujikawa, Chinami Ishibashi, Shigeo Takenaka. DOI-ul publicării este 10.1002/mnfr.70394.

Pentru accesul la comunicatul de presă al universității și pentru detalii suplimentare privind raportarea publică a studiului, poate fi consultată relatarea online publicată pe ScienceDaily la adresa indicată în surse.

Ce nu spune studiul

Este important de remarcat că studiul a fost realizat pe modele animale, iar extrapolarea directă a rezultatelor la oameni necesită cercetări suplimentare. Autorii recunosc această limitare și planifică studii viitoare care să clarifice gradul în care mecanismele observate la șoareci se aplică la comportamentul și metabolismul uman.

În ansamblu, lucrările echipei de la Universitatea Metropolitană Osaka oferă o perspectivă nouă asupra modului în care preferințele alimentare pentru carbohidrați pot remodela metabolismul și pot favoriza acumularea de grăsime, chiar și în absența unui aport caloric crescut. Această descoperire deschide calea către investigații care să determine cum ar trebui adaptate recomandările nutriționale pentru a ține cont nu doar de cantitatea de calorii, ci și de efectele metabolice induse de preferințele alimentare.

Accesați relatarea publicată pe ScienceDaily

Consultați publicația în Molecular Nutrition & Food Research (DOI)