Popriri pentru credite „fantomă”: români blocați financiar după furtul datelor personale

Sursa foto: Antena3

O schemă de fraudă care lasă victime cu popriri pe conturi, case și maşini

Tot mai mulți cetățeni din România descoperă, pe rând, că au acumulat datorii pentru împrumuturi pe care nu le-au contractat niciodată. În majoritatea acestor cazuri, escrocii au folosit datele personale ale victimelor, în special informațiile din cărțile de identitate, pentru a deschide credite la instituții financiare nebancare (IFN). Drept urmare, conturi bancare, imobile și autoturisme au fost puse sub poprire, iar proprietarii au rămas obligați să plătească obligații inexistente.

Cazuri concrete: pierdut buletinul, urmează poprirea

Una dintre persoane povestește că, după ce și-a pierdut cartea de identitate și a făcut declarația la Evidenţa Populaţiei, la peste un an distanţă a descoperit că i-au fost instituite popriri pe toate conturile, pe case şi pe maşini. Aceasta a solicitat informaţii de la bancă și a primit datele executorului judecătoresc care gestionase dosarul. În dialogul cu executorul i s-a transmis că poprirea nu va fi ridicată, iar în documentele trimise de instituţia financiară au apărut date incorecte și semnături false. Pe baza acestor indicii, victima a demarat procedurile legale pentru a contesta situaţia.

Moduri diverse de operare ale escrocilor

Metodele folosite de infractori diferă de la un caz la altul, dar esenţa rămâne aceeaşi: obţinerea datelor personale şi folosirea lor pentru încheierea de contracte la IFN-uri. Într-un caz relatat, o femeie imobilizată la pat a aflat că fiul ei ar fi oferit copia buletinului unui escroc, iar ulterior s-a trezit cu împrumuturi deschise pe numele său. În alte situaţii, infractorii concep planuri mai ingenioase: unii contactează potenţiale victime pe reţelele sociale şi, prin metoda lover boy, reuşesc să le determine să se întâlnească, moment în care sustrag documente din poşetă.

Creditele frauduloase, în majoritate online

Reprezentanţi din domeniu observă că cele mai multe împrumuturi false sunt generate prin intermediul internetului. Escrocii ţintesc IFN-urile care au sisteme de securitate slabe şi care nu dispun de verificări biometrice riguroase sau de proceduri de autentificare în timp real. În lipsa unor măsuri tehnice adecvate, atacatorii pot folosi tehnologii precum deepfake sau pot edita pur şi simplu fotografii în Photoshop pentru a trece de verificările automate.

Verificările diferă între bănci şi IFN-uri

În cazul instituţiilor bancare, documentele necesare pentru contractarea unui credit sunt supuse unor verificări multiple, care implică mai multe etape de confirmare a identităţii. Comparativ, unele instituţii financiare nebancare pot încheia contracte pe baza unor informaţii limitate; legislaţia permite, în anumite condiţii, finalizarea de contracte chiar şi fără semnătură olografă. Această discrepanţă face ca IFN-urile cu proceduri mai permisive să devină ţinte preferenţiale pentru infractori.

Impactul social: oameni fraudaţi şi rămânând fără resurse

Unul dintre oamenii afectați a relatat că, după ce a realizat că este vorba despre fraude în serie, a luat legătura şi cu alte victime şi a constat amploarea problemei. În opinia sa, fenomenul nu mai poate fi tratat exclusiv ca o chestiune juridică, ci reprezintă o problemă socială care lasă oamenii săraci şi fără resurse materiale. Prin construirea unor datorii pe numele unor persoane nevinovate, escrocii riscă nu doar destabilizarea financiară a victimelor, ci şi afectarea reputaţiei şi a accesului lor la servicii financiare viitoare.

Expertiza tehnică: deepfake şi editare foto folosite pentru autentificare

Analistul economic Adrian Negrescu explică faptul că infractorii folosesc tehnologia pentru a înşela sistemele de verificare ale IFN-urilor. Atacatorii pot realiza înregistrări video sau imagini manipulate pentru a simula prezenţa unei persoane în procesul de validare, iar dacă verificarea nu are loc în timp real sau nu implică componente biometrice robuste, fraudele pot trece neobservate. Această realitate arată nevoia unei modernizări a procedurilor de autentificare şi a sancţionării celor care exploatează lacunele existente.

Numărul instituţiilor vizate şi amploarea cazurilor în justiţie

În ultimii ani, în dosarele de înşelăciune au apărut numele a cel puţin 20 de instituţii financiare nebancare. Această constatare sugerează că fenomenul nu este punctual, ci se repetă şi este legat de vulnerabilităţile unor operatori financiari. Aşa-numitele credite „fantomă” ajung să fie transformate în executări silite, în care exemplarele de acte sau contracte conţin date eronate sau semnături false, dar consecinţa imediată rămâne tot pe umerii persoanelor în numele cărora s-au făcut respectivele împrumuturi.

Recomandări ale autorităţilor: cum să te protejezi

Autorităţile atrag atenţia asupra unor măsuri simple care pot reduce riscul de a deveni victimă a acestor fraude. Bogdan Ghebaur, purtător de cuvânt al IGPR, recomandă să nu se ofere niciodată datele din cartea de identitate sau codul numeric personal persoanelor necunoscute. În situaţia în care există suspiciunea că cineva ar fi folosit în mod fraudulos datele personale, primul pas este sesizarea imediată a băncii şi raportarea faptei la poliţie. Acţiunea promptă poate limita extinderea fraudei şi poate declanşa verificări care să oprească executările nejustificate.

Protecţia datelor şi poziţia României în Uniunea Europeană

Conform datelor Eurostat citate, România se situează printre ultimele state membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte protejarea datelor personale în mediul online. Această poziţie reflectă, pe de o parte, gradul de vulnerabilitate al utilizatorilor şi, pe de altă parte, nivelul de implementare a soluţiilor tehnice de apărare împotriva atacurilor cibernetice şi a fraudelor digitale. Situaţia accentuează necesitatea unor investiţii în infrastructură digitală de securitate, cât şi a unor reglementări care să impună standarde mai înalte de verificare pentru IFN-uri.

Pași practici pe care îi pot urma potenţialele victime

Persoanele care îşi pierd cartea de identitate sau suspectează că au fost victime ale unei fraude trebuie să acţioneze rapid: anunţarea dispariţiei documentului la Evidenţa Populaţiei, monitorizarea conturilor bancare, solicitarea extraselor şi clarificarea oricăror tranzacţii necunoscute. În paralel, este util să se contacteze instituţiile financiare cu care există relaţii pentru a semnala posibile tentative de fraudă şi să se depună plângere la poliţie pentru a începe procedurile de investigare. În multe cazuri, colaborarea între bancă, client şi autorităţi poate preveni agravarea situaţiei.

Ce pot face IFN-urile pentru a limita fenomenul

Pentru a reduce expunerea la astfel de înşelăciuni, instituţiile financiare nebancare ar trebui să adopte metode de verificare mai stricte, inclusiv proceduri biometrice şi autentificări în timp real care să împiedice folosirea documentelor scanate sau a imaginilor editate. De asemenea, implementarea unor controale automate pentru detectarea unor semne de fraudă, instruirea personalului şi colaborarea cu autorităţile pentru schimbul de informaţii despre modus operandi pot limita eficienţa acestor reţele infracţionale.

Semnale de alarmă şi recomandări finale

Semnalele care pot ridica suspiciuni includ notificările primite de la instituţii financiare despre credite necunoscute, apariţia executărilor silite fără o istorie prealabilă de împrumuturi şi documente sau contracte care conţin erori evidente privind datele personale. În astfel de situaţii, comunicarea rapidă către bancă şi poliţie, precum şi demararea procedurilor de contestare sunt esenţiale pentru limitarea efectelor asupra patrimoniului şi reputaţiei financiare a persoanei afectate.

Pentru informaţii suplimentare, sesizări sau clarificări privind cazuri similare, materialul iniţial a fost publicat de Antena 3 CNN şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei: Antena 3 CNN.