Guvernul vrea reglementarea pieței cripto: autorizații obligatorii, taxă de 0,5% și sancțiuni penale prevăzute în proiect

Sursa foto: Digi24

Guvernul a discutat în primă lectură un proiect de ordonanță de urgență care transpune în practică regulile europene MiCAR și stabilește cadrul de reglementare pentru piața criptomonedelor din România. Inițiativa urmărește autorizarea obligatorie a furnizorilor de servicii cripto, impunerea unor contribuții pentru operatori și introducerea unor sancțiuni mai dure pentru activitățile ilegale, inclusiv transformarea unor contravenții în infracțiuni penale.

Taxe noi și regim tranzitoriu strict

Proiectul prevede, printre altele, o contribuție directă la bugetul Autorității de Supraveghere Financiară: o taxă de 0,5% din veniturile lunare ale operatorilor care furnizează servicii cripto. În completare, actul normativ stabilește tarife pentru activitățile pe care le vor desfășura Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), fără a detalia în textul analizat cuantumul acestor tarife.

Pentru operatorii deja prezenți pe piață a fost instituit un regim tranzitoriu: aceștia vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței pentru a depune cererea de autorizare. Perioada de tranziție este prevăzută a se încheia la 30 noiembrie 2025, termen după care operatorii vor trebui să dețină autorizațiile necesare pentru a funcționa în conformitate cu noile reguli.

În practică, acest calendar înseamnă o adaptare rapidă pentru firme: în decurs de o lună de la intrarea în vigoare trebuie depuse cererile, iar legislația secundară, care va detalia procedurile, trebuie adoptată tot în termen scurt pentru a permite funcționarea sistemului de autorizare și supraveghere.

Contribuții și efecte imediate

Avocatul Marius Stanciu a apreciat că reglementarea era necesară, subliniind că piața cripto a funcționat până acum într-un vid legislativ care a afectat atât operatorii serioși, cât și consumatorii. În același timp, el a atras atenția că taxa de 0,5% din venituri nu este neglijabilă pentru platformele care operează pe marje reduse și că această formulă de finanțare a activității de supraveghere, prin colectarea unei contribuții direct de la supravegheați, reprezintă un model „destul de agresiv”.

Stanciu a apreciat că termenul de 30 de zile pentru depunerea cererilor constituie o presiune suplimentară pentru operatorii care nu sunt pregătiți, iar combinația dintre taxă și termenul scurt ar putea determina ieșirea din piață a unor jucători, în special a celor care funcționează la limita legalității.

Supraveghere, autorizații și responsabilități instituționale

Implementarea MiCAR în România va fi asigurată printr-un mecanism de supraveghere în care două autorități vor avea roluri distincte. Documentul prevede că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) vor supraveghea piața, fiecare cu atribuții clar separate.

• ASF va controla în principal firmele care oferă servicii cripto, cum ar fi platformele de tranzacționare.
• BNR va interveni în zona stabilității financiare și va avea atribuții legate de riscurile sistemice.

Toți furnizorii de servicii cripto vor trebui să obțină o autorizație care atestă respectarea normelor tehnice și operaționale, precum și capacitatea de a opera în condiții de siguranță pentru clienți. Condiția autorizației implică obligația de a îndeplini cerințe privind funcționarea tehnică, practica de administrare a riscurilor și măsuri privind protecția consumatorilor.

Reglementarea Crypto ATM-urilor și registrul național

Proiectul acordă atenție și aparatelor automatizate pentru cumpărare și vânzare de criptomonede, cunoscute ca Crypto ATM-uri. Aceste echipamente vor trebui avizate din punct de vedere tehnic, monitorizate și înscrise într-un registru național administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI). Măsura este motivată prin necesitatea limitării riscurilor de fraudă și a prevenirii spălării banilor prin canale fizice necontrolate.

Prin înregistrarea și monitorizarea Crypto ATM-urilor se urmărește creșterea trasabilității tranzacțiilor și reducerea vulnerabilităților utilizate anterior de operatori sau terți pentru activități ilegale.

Sancțiuni mai dure: de la contravenții la infracțiuni

Proiectul schimbă semnificativ regimul sancționator: operarea fără autorizație nu va mai fi tratată exclusiv ca o contravenție, ci va putea constitui infracțiune. În plus, manipu­larea pieței și tranzacțiile bazate pe informații privilegiate (insider trading) sunt prevăzute ca fapte penalizabile, cu pedepse care pot ajunge până la cinci ani de închisoare.

Extinderea cadrului penal reprezintă aplicarea în sectorul cripto a standardelor deja existente pe piețele financiare clasice, semnalând intenția statului de a reduce zona gri a activităților neautorizate și de a descuraja abuzurile care afectează încrederea consumatorilor.

Ramificații practice ale incriminării

Transformarea unor fapte din categoria contravențiilor în infracțiuni implică, pe lângă riscul penal pentru operatori, și o schimbare în modul în care autoritățile vor investiga și sancționa încălcările. Aceasta poate duce la anchete mai complexe, proceduri judiciare și, implicit, la o presiune mai mare asupra modelelor de business care nu se conformează noilor cerințe.

Impactul asupra pieței: cine câștigă și cine pierde?

Consecințele adoptării proiectului vor varia în funcție de orizontul de timp. Pe termen scurt, este de așteptat o consolidare a pieței: operatorii mici și cei care funcționau la marginea legalității ar putea renunța la activitate din cauza costurilor suplimentare, a cerințelor de autorizare și a sancțiunilor penale mai aspre.

Pe termen mediu și lung, autorii proiectului și susținătorii reglementării mizează pe efecte pozitive: un cadru clar și predictibil ar trebui să atragă jucători instituționali, să crească încrederea consumatorilor și să stabilizeze piața, oferind protecție mai bună pentru investitori și utilizatori.

Avocatul contactat a mai subliniat că rezultatul final va depinde în mare măsură de două elemente: conținutul legislației secundare, care trebuie adoptată în 30 de zile de la momentul intrării în vigoare, și capacitatea efectivă a ASF de a gestiona procesul de autorizare și supraveghere. Fără norme clare și fără resurse suficiente pentru supraveghere, există riscul ca implementarea să întâmpine dificultăți practice.

Proiectul urmează să fie dezbătut și poate suferi modificări înainte de adoptarea finală, iar părțile interesate din industrie și autorități vor urmări îndeaproape detaliile care vor apărea în actele normative secundare.

Pentru mai multe detalii, proiectul discutat de Guvern este expus în forma inițială a ordonanței și în contextul aplicării Regulamentului european MiCAR, documente și aspecte care vor fi dezvoltate în continuare pe măsură ce procesul legislativ înaintează. Informațiile principale privind inițiativa pot fi consultate și pe site-ul instituției care a publicat știrea: Guvernul pregătește reglementarea pieței cripto.