Bărbaţii germani sub 45 de ani trebuie să ceară aprobare pentru şederi îndelungate în străinătate, în urma modificării legii serviciului militar

Sursa foto: Bbc

Noile prevederi ale Legii de modernizare a serviciului militar introduc obligaţii pentru tineri

La începutul acestui an, Germania a implementat un pachet legislativ menit să modernizeze structura serviciului militar, măsuri prezentate de autorităţi ca parte a unei reconstrucţii a capacităţilor de apărare în contextul unui mediu de securitate european mai tensionat. Printre dispoziţiile adoptate se află o regulă care cere bărbaţilor cu vârste între 17 şi 45 de ani să obţină aprobarea prealabilă pentru perioadele petrecute în străinătate care depăşesc trei luni.

Ce prevede exact reglementarea

Potrivit declaraţiei unui purtător de cuvânt al ministerului apărării, prevederea impune obţinerea unui aviz înainte de a petrece mai mult de trei luni în afara Germaniei pentru persoanele de sex masculin începând cu vârsta de 17 ani. Această cerinţă îşi are temeiul în prevederile din Legea recrutării din 1956, care a fost modificată de mai multe ori şi a suferit ultima actualizare în decembrie.

Purtătorul de cuvânt a explicat că scopul reglementării este de a „asigura un sistem de înregistrare militară fiabil şi semnificativ”, adăugând că, „în caz de urgenţă, trebuie să ştim cine ar putea rămâne peste o perioadă extinsă în străinătate”.

Clarificări şi preocupări privind aplicarea

Deşi obligaţia de-a solicita aprobarea a fost confirmată de minister, textul normativ prevede, de asemenea, că în general cererile de călătorie trebuie aprobate. Rămâne însă neclar modul în care regula urmează a fi pusă în aplicare în situaţiile în care aceasta ar fi contravenită, iar ministerul a recunoscut că efectele pentru tineri pot fi „extinse”.

Oficialii au mai menţionat că se lucrează la stabilirea unor norme privind excepţiile, „parţial pentru a evita birocraţia inutilă”, ceea ce indică intenţia de a încerca să limiteze impactul administrativ asupra persoanelor cărora li se adresează restricţia.

Contextul politic şi militar al măsurii

Schimbările legislative fac parte din Legea de modernizare a serviciului militar (Military Service Modernisation Act), intrată în vigoare la 1 ianuarie, care urmăreşte în principal întărirea capacităţilor de apărare după ameninţările percepute din partea Rusiei, în special în urma invaziei sale la scară largă a Ucrainei. Executivul german şi-a stabilit ca obiectiv creşterea efectivelor active ale forţelor armate de la aproximativ 180.000 la 260.000 de militari până în 2035.

O altă componentă importantă a reformei este reintroducerea unui program de serviciu militar voluntar pentru tinerii de 18 ani. Începând din ianuarie, toţi tinerii de 18 ani primesc un chestionar prin care sunt întrebaţi dacă ar fi interesaţi să se alăture armatei, iar din iulie 2027 aceştia vor trebui, de asemenea, să treacă o evaluare a aptitudinilor fizice pentru a se stabili dacă ar fi eligibili pentru serviciu în eventualitatea izbucnirii unui război.

Voluntar sau, eventual, obligatoriu?

Legea stabileşte programul ca fiind voluntar, iar femeile pot opta să se înroleze; Constituţia germană, însă, nu permite obligarea femeilor la serviciu militar. Autorităţile au indicat că, dacă evoluţia situaţiei de securitate se înrăutăţeşte sau dacă nu se înregistrează un număr suficient de voluntari, ar putea fi luate în considerare forme de reintroducere a serviciului militar obligatoriu.

Reacţii şi opoziţie publică

Anunţul privind modificările a generat reacţii puternice în rândul unor tineri, iar la aprobarea legii în parlament au apărut proteste din partea celor care se opun revenirii, chiar şi sub formă voluntară, a implicării directe a tinerilor în antrenamente militare. Unul dintre organizatorii protestelor a scris pe reţelele de socializare că nu doreşte „să petreacă jumătate de an din viaţa noastră închişi în cazărmi, antrenaţi pentru defilare şi obedienţă şi învăţând să ucidem”, exprimând astfel temerile unor segmente ale societăţii faţă de modul în care ar putea arăta serviciul militar reintrodus.

De asemenea, publicarea aproape neobservată a dispoziţiei privind aprobările pentru şederile prelungite în străinătate a atras atenţia presei locale, fiind semnalată în mod special de ziarul Frankfurter Rundschau, care a relatat despre această obligaţie. Ministerul apărării a recunoscut că precizarea a trecut neobservată iniţial şi a oferit explicaţii menite să contextualizeze măsura.

Rădăcini istorice şi comparaţii cu trecutul

Temeiul juridic al prevederii privind aprobarea şederilor îndelungate în străinătate este legea de recrutare din 1956, un cadru legislativ care a suferit multiple revizuiri de-a lungul decadelor. Până la ultima modificare, obligaţia de a raporta perioade mai lungi petrecute în străinătate se aplica doar atunci când Germania se afla în stare de apărare naţională sau mobilizare. Un reprezentant al ministerului a subliniat că o prevedere similară a existat în practică în timpul Războiului Rece, dar că atunci aceasta „nu avea relevanţă practică”.

Între altele, reformele vin după o perioadă lungă de reducere a forţelor armate germane în anii de pace ai anilor 1990. În perioada Războiului Rece, armata germană număra aproape jumătate de milion de militari, o dimensiune mult mai mare decât cea planificată pentru deceniile recente.

De altfel, serviciul militar obligatoriu în Germania a fost suspendat în 2011, sub conducerea cancelarului de atunci, Angela Merkel, o decizie care a marcat o tranziţie semnificativă în politicile de apărare ale ţării.

Obiective politice ale coaliţiei şi poziţia cancelarului

Cancelarul Friedrich Merz a devenit vocea principală a angajamentului guvernului de a reconstrui Bundeswehr-ul, dorind transformarea acestuia în cea mai puternică armată convenţională din Europa. Această ambiţie explică o parte din motivele lansării reformelor şi din necesitatea de a mări efectivele active într-un interval planificat până în 2035.

Totodată, introducerea unui mecanism de înregistrare şi aprobări pentru şederi îndelungate în străinătate este justificată oficial ca o măsură administrativă menită să ofere autorităţilor o imagine clară asupra disponibilităţii şi prezenţei potenţialilor recruţi în situaţii de criză.

Întrebări rămase deschise

Pe lângă neclarităţile legate de modul de aplicare a permisului de călătorie şi de sancţiunile posibile în cazul nerespectării sale, rămân şi întrebări privind modul în care excepţiile vor fi definite şi implementate, astfel încât să se evite proceduri birocratice excesive. Ministerul a indicat doar că reglementările privind aceste excepţii sunt în curs de elaborare.

De asemenea, dacă şi în ce măsură această obligaţie administrativă va afecta deciziile individuale privind relocările, studiile sau oportunităţile profesionale în străinătate ale tinerilor germani rămân subiecte care vor necesita urmărire şi clarificare ulterioară de către autorităţi.

Ce urmează în calendarul implementării

Legea fiind deja în vigoare, următorii paşi includ stabilirea detaliilor practice privind aplicarea prevederii referitoare la aprobările pentru şederile îndelungate în străinătate şi definirea clară a procedurilor pentru excepţii. Paralel, programul de serviciu voluntar pentru tinerii de 18 ani a început deja prin trimiterea chestionarelor de interes, iar introducerea evaluării aptitudinilor din iulie 2027 reprezintă o etapă viitoare importantă în implementarea pe termen lung a reformei.

Altminteri, planul de creştere a efectivelor până în 2035 rămâne un obiectiv-cheie al strategiei guvernului pentru consolidarea apărării naţionale, în contextul pe care executivul îl defineşte ca fiind unul mai periculos pentru Europa în prezent.

Mai multe detalii şi analize privind deciziile recente ale Guvernului german şi implicaţiile lor pentru politica de apărare pot fi consultate în materialele publicate de organizaţii media şi analisti, precum şi în documentele oficiale ale ministerului apărării.

Text complet al ştirii originale

Germany votes to bring in voluntary military service programme for 18-year-olds

How Russia’s threat has seen Germany become Europe’s most important army