Extremele pieței imobiliare din UE: Ungaria, motorul scumpirilor; Finlanda, singura țară unde locuințele s-au ieftinit

Sursa foto: Adevărul

Prețurile locuințelor în Uniunea Europeană au continuat să urce la finalul anului 2025, iar datele statistice comunicate arată o mișcare clară de creștere atât în cazul prețurilor imobiliare cât și în cel al chiriilor. Evoluțiile pe termen lung scot însă în evidență diferențe foarte mari între state: unele piețe s-au moderat doar ușor, altele au înregistrat creșteri spectaculoase, iar o singură țară a înregistrat o tendință opusă față de restul blocului comunitar.

Creșterea anuală la finalul anului 2025

Datele arată că, în trimestrul al patrulea al anului 2025, prețurile locuințelor în Uniunea Europeană au urcat cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Rata majorării chiriilor a fost mai modestă, dar constant pozitivă, situându-se la 3,2% în aceeași comparație anuală.

Evoluția pe un deceniu: 2015–2025

Privită pe orizontul 2015–2025, piața imobiliară europeană a înregistrat o apreciere semnificativă: prețurile locuințelor la nivelul Uniunii Europene s-au majorat, în medie, cu 64,9% în această perioadă, în timp ce chiriile au crescut cu 21,8%. Aceste cifre ilustrează presiunea exercitată asupra accesibilității locuirii în multe state membre și conturează un tablou în care dinamica piețelor locale a făcut diferența între câștigători și învinși.

Ungaria, campioana creșterilor

Cea mai spectaculoasă evoluție pe zece ani s-a înregistrat în Ungaria, unde prețurile locuințelor au crescut cu 290% între 2015 și 2025, aproape triplicându-se. Pe o scară a țărilor cu avansuri puternice în aceeași perioadă, următoarele poziții au fost ocupate de:

• Portugalia (+180%)
• Lituania (+168%)
• Bulgaria (+157%)

În total, în alte 12 state membre prețurile s-au dublat față de nivelul de acum un deceniu, ceea ce arată că fenomenul nu a fost izolat, ci a afectat o parte semnificativă a Uniunii.

Singura scădere: Finlanda

Contrastul remarcabil este reprezentat de Finlanda, singura țară din UE în care prețurile locuințelor au scăzut în această perioadă comparativ cu 2015: o reducere de 3% a fost raportată pentru 2025 față de nivelul de acum zece ani.

Chiriile, tot în creștere — dar cu variații mari

Chiriile au urcat în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă cu amplitude diferite. Lider în această privință este tot Ungaria, unde nivelul chiriilor a crescut cu 109% în ultimul deceniu. Următoarele creșteri notabile au fost consemnate în:

• Lituania (+88%)
• Irlanda (+76%)
• Polonia (+76%)

Aceste variații reflectă, pe de o parte, dinamica piețelor imobiliare locale și, pe de altă parte, schimbările în cererea pentru locuințe închiriate, determinate de factori precum migrația internă, nivelul veniturilor și politicile publice naționale.

Statutul de proprietate în UE: România în frunte

În 2024, majoritatea cetățenilor Uniunii Europene (68%) locuiau într-o gospodărie care deținea locuința, iar restul de 32% erau chiriași. Germania reprezintă excepția semnificativă în acest tablou: acolo închirierea prevalează, 53% din populație fiind chiriașă.

Ponderea proprietarilor era cea mai mare în următoarele țări:

• România (94%)
• Slovacia (93%)
• Ungaria (92%)
• Croația (91%)

Topul țărilor în care închirierea este mai frecventă decât deținerea menționa, pe lângă Germania, și Austria (46%) și Danemarca (39%).

Tipul locuinței: casă sau apartament?

Distribuția locuirii în ceea ce privește forma clădirii arată un echilibru relativ la nivelul UE: în 2024, 51% din populația comunitară trăia într-o casă, 48% într-un apartament, iar 1% în alte tipuri de locuințe, precum case plutitoare sau vehicule adaptate.

Țările cu cea mai mare pondere a populației care locuiește într-o casă au fost:

• Irlanda (90%)
• Țările de Jos (77%)
• Belgia (77%)
• Croația (76%)

În schimb, cele mai mari cote de populație care locuiau în apartamente s-au înregistrat în:

• Spania (65%)
• Letonia (64%)
• Malta (63%)

Suprafața locuinței raportată la numărul de persoane

Un indicator esențial pentru calitatea vieții este numărul mediu de camere pe persoană. În 2024, media la nivelul Uniunii Europene era de 1,7 camere per persoană. Diferențele regionale sunt notabile: la polul superior se situează Malta, cu 2,2 camere per persoană, urmată de Belgia, Luxemburg și Țările de Jos (toate cu 2,1 camere per persoană). La capătul opus se află Slovacia și România, ambele cu doar 1,1 camere per persoană.

Supraaglomerarea locuințelor: o problemă persistentă

Oficiul statistic al Uniunii Europene raporta că, în 2024, aproximativ 17% din populația UE locuia într-o locuință supraaglomerată. Cotele cele mai mari s-au observat în:

• România (41%)
• Letonia (39%)
• Bulgaria (34%)

La polul opus, cele mai coborâte rate ale supraaglomerării erau în:

• Cipru (2%)
• Malta (4%)
• Țările de Jos (5%)

Ce sugerează aceste cifre pentru piețele naționale

În ansamblu, datele reflectă transformări majore ale piețelor imobiliare europene în ultimul deceniu: accelerări puternice în unele regiuni, ritmuri moderate în altele și chiar scăderi punctuale. Ungaria apare ca exemplu al unei creșteri fulminante atât pentru prețurile locuințelor, cât și pentru chiriile, în timp ce Finlanda rămâne singura țară care a înregistrat, pe zece ani, o sensiferentă diminuare a prețurilor rezidențiale. Diferențele în structura locuirii — casă vs. apartament, număr de camere per persoană, supraaglomerare — completează imaginea unei Europe cu provocări diverse în materie de accesibilitate și calitate a locuirii.

Pentru datele detaliate și exprimate într-un cadru oficial, informațiile referitoare la aceste evoluții au fost publicate în raportul sintetizat pe platforma publicației care a prezentat concluziile înaintate de oficiul statistic al Uniunii Europene: Extremele pieței imobiliare din UE: Ungaria a înregistrat cele mai mari scumpiri, în timp ce o singură țară a ieftinit locuințele.