Două obiceiuri alimentare simple, asociate cu un indice de masă corporală mai scăzut, arată un studiu spaniol

Sursa foto: Sciencedaily

Momentul în care mâncăm ar putea fi la fel de important ca ceea ce punem în farfurie: extinderea perioadei de post pe timpul nopții și servirea micului dejun devreme sunt asociate, pe termen lung, cu un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut, arată un studiu coordonat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal).

Rezultatele principale și cohorta analizată

Cercetarea, publicată în International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, se bazează pe datele a peste 7.000 de adulți cu vârste între 40 și 65 de ani, participanți la cohorta GCAT | Genomes for Life, condusă de Institutul de Cercetare Germans Trias i Pujol (IGTP). În 2018, aceștia au completat chestionare care au cuprins informații despre înălțime, greutate, obiceiuri alimentare legate de orele la care mănâncă, stil de viață și context socio-economic. Cinci ani mai târziu, în 2023, mai mult de 3.000 dintre participanți s-au prezentat la evaluări de urmărire, ocazie cu care s-au înregistrat măsurători actualizate și noi date auto-raportate, permițând cercetătorilor să urmărească modificările în timp.

Două obiceiuri asociate cu IMC mai mic

Echipa de cercetare a identificat două obiceiuri crononutriționale corelate cu un IMC mai scăzut la evaluarea de urmărire: prelungirea perioadei de post nocturn și consumul micului dejun la ore timpurii. Conform interpretării autorilor, consumul alimentelor mai devreme în cursul zilei este mai bine sincronizat cu ritmurile circadiene ale organismului și ar permite o ardere mai eficientă a caloriilor și o reglare mai bună a apetitului, ceea ce poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase.

Luciana Pons-Muzzo, cercetătoare la ISGlobal la momentul studiului și în prezent la IESE Business School, explică: „Rezultatele noastre, în acord cu alte studii recente, sugerează că extinderea postului nocturn ar putea ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase dacă este însoțită de o cină devreme și un mic dejun devreme. Considerăm că acest lucru se datorează faptului că consumul mai devreme în zi se aliniază mai bine cu ritmurile circadiene și permite o ardere mai bună a caloriilor și o reglare mai eficientă a apetitului.”

Diferențe între sexe și profiluri de stil de viață

Analiza pe sexe a evidențiat diferențe notabile. În ansamblu, femeile aveau un IMC mai mic decât bărbații, adoptau mai frecvent dieta mediteraneană și consumau mai puțin alcool. Totodată, femeile au raportat o stare de sănătate mintală mai proastă și au declarat mai des responsabilități legate de supraveghere a gospodăriei sau familiei.

Prin aplicarea unei metode statistice de grupare denumită „analiză cluster”, cercetătorii au identificat un grup restrâns de bărbați cu un model alimentar particular. Acești bărbați își consumau prima masă după ora 14:00, practicau un post de aproximativ 17 ore și, comparativ cu alte grupuri, aveau probabilități mai mari de a fuma și de a consuma alcool, erau mai puțin activi din punct de vedere fizic și mai puțin susceptibili să urmeze dieta mediteraneană. În plus, aceștia tindeau să aibă niveluri de educație mai scăzute și rate mai mari ale șomajului. Un model similar nu a fost observat în rândul femeilor din cohortă.

Ce spune analiza despre practicarea „intermittent fasting”

Cercetătoarea Camille Lassale, coautoare senioră a studiului și afiliată ISGlobal, precizează că există moduri diferite de a practica ceea ce este cunoscut sub numele de „post intermitent”, iar studiul s-a referit la varianta care implică postul pe timpul nopții. „Ce am observat într-un subgrup de bărbați care practică post intermitent prin săritul micului dejun este că această practică nu are niciun efect asupra greutății corporale. Alte studii intervenționale la participanți cu obezitate au arătat că această tactică nu este mai eficientă decât reducerea aportului caloric pentru scăderea în greutate pe termen lung”, a afirmat Lassale.

Cadrul teoretic: crononutriția și ceasul intern

Studiul face parte dintr-un domeniu emergent numit „crononutriție”, care nu analizează doar ce mâncăm, ci și când și de câte ori mâncăm. Anna Palomar-Cros, cercetătoare la ISGlobal la momentul cercetării și în prezent la IDIAP Jordi Gol, subliniază: „La baza acestei cercetări stă cunoașterea că pattern-urile neobișnuite de consum alimentar pot intra în conflict cu sistemul circadian, ansamblul de ceasuri interne care reglează ciclurile de noapte și zi și procesele fiziologice care le însoțesc.”

Concluziile actuale întăresc rezultate anterioare semnalate de ISGlobal, în care consumul cinei și al micului dejun la ore mai timpurii fusese asociat cu un risc redus de boli cardiovasculare și diabet de tip 2, consolidând ideea că sincronizarea meselor joacă un rol semnificativ pentru sănătatea pe termen lung.

Metodă și limite recunoscute

Studiul s-a bazat pe date auto-raportate și pe măsurători în două momente temporale, inițial în 2018 și de urmărire în 2023, ceea ce a permis observarea asocierilor pe o perioadă de cinci ani. Autorii avertizează însă că, deși rezultatele sunt în concordanță cu alte cercetări din domeniu, nu sunt încă suficiente pentru a formula recomandări ferme pentru populație și că sunt necesare dovezi mai robuste înainte ca ghidurile nutriționale să fie adaptate în consecință.

Printre limitările menționate se numără natura observațională a datelor, potențiala influență a confounder-ilor nesesizați și faptul că anumite practici, precum săritul micului dejun, pot coexista cu obiceiuri nesănătoase care afectează greutatea corporală, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool, situație ilustrată de clusterul masculin identificat.

Ce pot reține cititorii?

• Extinderea perioadei de post pe timpul nopții a fost asociată cu un IMC mai scăzut la evaluarea de urmărire, în condițiile în care aceasta a fost însoțită de mese consumate mai devreme.
• Cina servită devreme și un mic dejun la ore timpurii par să favorizeze o sincronizare mai bună cu ritmurile circadiene, posibil contribuind la reglarea apetitului și la o ardere mai eficientă a caloriilor.
• Săritul micului dejun ca formă de post intermitent nu a adus avantaje clare pentru greutate în cazul unui subgrup de bărbați și, în studiile intervenționale anterioare, nu a fost mai eficient decât reducerea calorică pentru pierderea în greutate pe termen lung.

Rezultatele subliniază importanța privirii asupra obiceiurilor alimentare nu doar prin prisma conținutului alimentar, ci și a momentului consumului, într-un context mai larg al stilului de viață și al diferențelor socio-demografice.

Pentru detalii suplimentare, textul studiului poate fi consultat în jurnalul științific: Luciana Pons-Muzzo și colab., „Sex-specific chrono-nutritional patterns and association with body weight in a general population in Spain (GCAT study)”, International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, 2024, DOI: 10.1186/s12966-024-01639-x. De asemenea, sinteza comunicată de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona este disponibilă public online: Articol ScienceDaily.

Autorii studiului menționează că acești pași sunt parte dintr-un corp tot mai mare de dovezi și că recomandările practice vor necesita confirmare prin studii suplimentare, inclusiv intervenționale, care să țină cont de complexitatea interacțiunilor dintre orele meselor, aportul caloric total, calitatea dietei și factorii socio-economici.