Oțetul de mere: ce știm despre beneficii, riscuri și dozele corecte

Sursa foto: Cnet

Oțetul de mere a devenit un remediu popular în rândul pasionaților de wellness, promovat adesea ca un leac aproape miraculos pentru diverse dezechilibre. Analiza specialiștilor și studiile existente arată însă un tablou mai nuanțat: anumite utilizări par să aibă efecte reale, dar există și riscuri care nu trebuie ignorate. Acest material reia dovezile științifice și recomandările practice legate de oțetul de mere (ACV), explicând ce este, ce beneficii au fost observate în studii, ce efecte secundare pot apărea și care sunt dozele și modurile de utilizare sugerate.

Ce este oțetul de mere (ACV)?

Oțetul de mere se obține prin fermentarea merelor, a zahărului și a drojdiei. Într-un prim stadiu, drojdia descompune zahărul transformându-l în alcool; ulterior, bacteriile naturale convertește alcoolul în acid acetic, compusul responsabil pentru mirosul și gustul caracteristic, ascuțit, al oțetului.

La cumpărare, există două opțiuni principale: oțet pasteurizat și filtrat sau oțet crud și nefiltrat. În sticlele cu ACV nefiltrat apare adesea un sediment tulbure în partea inferioară, denumit „mama” (the mother), format dintr-un amestec de bacterii și drojdii. Unii susțin că «mama» ar contribui la beneficiile pentru sănătate, deoarece conține urme de bacterii sănătoase și probiotice.

Pe lângă consumul alimentar, oțetul de mere are multiple utilizări casnice: poate fi folosit ca agent de curățare, deodorant, dressing sau vinagreta, spălare pentru fructe și legume, marinadă, conservant și chiar pentru combaterea buruienilor.

Posibile beneficii pentru sănătate

Mai multe studii mici și medii au investigat efectele oțetului de mere, iar unele rezultate indică beneficii potențiale pentru anumite probleme de sănătate. Totuși, autorii subliniază că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma și a înțelege pe deplin aceste efecte.

1. Poate ajuta la controlul glicemiei și al diabetului

Majoritatea persoanelor cu diabet suferă de forma de tip 2 a bolii; instituțiile de sănătate raportaseră că până la 95% dintre diabetici au diabet de tip 2. Diabetul de tip 2 apare din cauza rezistenței la insulină, când celulele nu răspund corect la insulină, ceea ce duce la niveluri crescute de glucoză în sânge. Studiile au arătat că oțetul de mere poate îmbunătăți răspunsul la insulină și poate reduce nivelul glicemiei după mese. De asemenea, consumul de ACV înainte de culcare a fost asociat cu o reducere a glicemiei matinale după trezire.

Specialista în nutriție și educație pentru diabet Amelia Ti atrage atenția că „ACV singur nu va micșora nivelul glicemiei și nu trebuie considerat un substitut pentru medicația antidiabetică”. Persoanele cu diabet aflate sub tratament ar trebui să consulte medicul înainte de a integra ACV în regim, din cauză că pot exista interacțiuni și efecte nedorite.

2. Distruge bacteriile dăunătoare

Oțetul de mere are proprietăți bactericide datorită acidității sale. Acesta poate împiedica dezvoltarea unor microorganisme dăunătoare, precum stafilococul sau candida. În practica conservării alimentelor, oțetul este folosit pentru a preveni dezvoltarea unor agenți patogeni precum E. coli și norovirus: efectul bactericid al acidului acetic poate reduce riscul apariției toxiinfecțiilor alimentare.

3. Poate contribui la scăderea în greutate

Consumat înainte sau în timpul mesei, oțetul de mere a fost asociat cu creșterea senzației de sațietate. Într-un studiu, participanții au ingerat cu aproximativ 200 până la 275 de calorii mai puțin atunci când oțetul de mere era combinat cu o masă. Într-un alt studiu, persoanele care au consumat 1 până la 2 lingurițe (tablespoons) de ACV pe zi timp de trei luni au înregistrat o reducere de până la 3,7 livre (aprox. 1,68 kg) și o scădere a masei de grăsime corporală.

4. Ar putea îmbunătăți nivelurile de colesterol

Excesul de colesterol și trigliceride este un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Unele cercetări sugerează că adăugarea de oțet de mere în dietă, în cantități de până la o uncie pe zi, împreună cu reducerea aportului caloric, poate reduce colesterolul total și trigliceridele, în timp ce poate crește colesterolul HDL („bun”). Persoanele cu diabet de tip 2 ar putea observa, de asemenea, modificări favorabile ale profilelor lipidice atunci când adaugă o jumătate de uncie de ACV la dietă.

Care sunt posibilele efecte secundare?

Chiar dacă oțetul de mere oferă potențiale beneficii, aciditatea sa ridicată implică riscuri reale. Consumul nediluat poate eroda smalțul dentar — un proces ireversibil — și poate cauza leziuni ale esofagului sau ale gâtului. De asemenea, pot apărea alte probleme atunci când ACV este folosit în exces sau necorespunzător.

• Poate provoca arsuri sau ulcerații esofagiene (la nivelul gâtului) dacă este consumat în exces
• Poate determina hipokaliemie (niveluri scăzute de potasiu)
• Poate cauza greață sau vărsături
• Poate interacționa cu diureticele, insulina și alte medicamente
• Poate slăbi smalțul dinților

O metodă simplă de a reduce riscul de afectare a dinților și a gâtului este diluarea oțetului în apă sau suc. Diluat, gustul devine mai suportabil, iar aciditatea directă asupra mucoaselor și a smalțului este diminuată. Combinarea unei sau a două linguri de oțet cu apă sau suc poate ameliora un disconfort gastric ușor.

Marisa Moore, dietetician-nutriționist, subliniază că „niciun aliment nu este o soluție miraculoasă. Dacă alegeți să includeți oțet de mere în alimentație, faceți-o în siguranță și menținând o dietă echilibrată, integrală, pentru starea generală de sănătate”.

Dozajul recomandat și moduri de utilizare

Doza de oțet de mere depinde de motivul pentru care este folosit. Amelia Ti recomandă, în termeni generali, „1 linguriță până la 1 lingură de ACV diluată în 6 până la 8 uncii de apă caldă înainte de mese”. Această diluare ajută la reducerea riscului de afectare a smalțului dentar și de iritare a gâtului.

Dacă preferați să nu beți soluția, există numeroase moduri de a integra oțetul de mere în alimentație: în dressinguri, vinagrete și în prepararea maionezei, ori adăugat în rețete ca agent de aromatizare. De asemenea, pot exista produse gata preparate pe bază de ACV care pot face gustul mai plăcut — astfel de băuturi sunt comercializate sub branduri cunoscute, iar magazinele de profil sau supermarketurile le pot avea pe rafturi.

Pentru aplicații externe, oțetul de mere poate fi folosit în aranjamente simple: adăugarea unei cești sau două într-o baie poate fi utilă pentru anumite probleme ale pielii; pentru un „wet wrap”, se poate amesteca o lingură de ACV cu o cană de apă, apoi se înmoaie tifonul sau vata în soluție.

Pentru îngrijirea părului, se poate combina până la 2 linguri de oțet de mere cu o cană de apă, se toarnă soluția peste păr după șamponare, se așteaptă 5 minute, apoi se clătește. Această procedură poate fi uscativă pentru anumite tipuri de păr și poate irita scalpul, astfel încât o diluție mai slabă sau utilizarea ocazională pot fi mai potrivite pentru unele persoane.

Ce reiese din dovezi și recomandări practice

Există studii care susțin anumite efecte benefice ale oțetului de mere: reglarea glicemiei după mese, reducerea glicemiei matinale în unele situații, efect bactericid asupra agenților patogeni alimentari, contribuții la senzația de sațietate și posibile influențe pozitive asupra colesterolului și trigliceridelor. Totuși, majoritatea dovezilor provin din studii mici sau de mărime moderată, iar confirmarea pe scară largă necesită cercetări suplimentare.

Riscurile principale provin din aciditatea ridicată: eroziunea smalțului dentar, iritarea esofagului și potențiale interacțiuni medicamentoase. Prin urmare, măsurile de precauție recomandate sunt clare: diluați întotdeauna oțetul de mere înainte de consum, discutați cu medicul înainte de utilizare dacă urmați tratamente pentru diabet sau alte medicamente sensibile și efectuați un test cutanat înainte de aplicarea externă pe porțiuni extinse de piele.

În final, specialiștii reamintesc că beneficiile unui stil de viață sănătos — alimentație echilibrată, hidratare adecvată, activitate fizică regulată, somn corespunzător și gestionarea stresului — rămân fundamentale și, în ansamblu, aduc avantaje mult mai mari decât orice aliment sau supliment luat izolat. Oțetul de mere poate fi un adaos util și interesant în dietă, dar nu reprezintă o soluție universală sau un substitut pentru tratamentele medicale dovedite.