Consilier BNR: Fondul de rezervă, cheltuit pe nimic; România rămasă fără resurse pentru a atenua criza din Golf

Sursa foto: Digi24

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a atras atenția într-o intervenție televizată că golirea Fondului de rezervă al Guvernului a lăsat statul fără spațiu de manevră financiar pentru a tempera efectele conflictului din Orientul Mijlociu. Declarațiile sale, făcute în emisiunea „În fața ta” difuzată sâmbătă, au ridicat semne de întrebare asupra direcției politicilor fiscale din ultimii ani și asupra capacității României de a face față unor noi șocuri externe.

Fondul de rezervă: destinat exclusiv crizelor, folosit în alte scopuri

Potrivit lui Rădulescu, Fondul de rezervă ar fi trebuit să rămână o rezervă exclusiv pentru situații de criză, dar, în realitate, a fost cheltuit „pe nimic”. Specialistul a subliniat că, în contextul escaladării conflictului din Golf, tocmai acești bani ar fi fost necesari pentru a atenua impactul economic și financiar asupra țării. Fără rezerve, a avertizat el, Guvernul rămâne fără „glonț” bugetar, adică fără nicio sursă suplimentară de finanțare pentru a răspunde unui șoc extern.

Politici fiscale din 2017 și consecințele lor

Rădulescu a explicat că, din 2017, au fost adoptate politici fiscale care au deviat de la echilibrele bugetare necesare. Aceste politici, punctate prin creșteri consistente de cheltuieli, au culminat cu două șocuri majore: pandemia, urmată de criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în 2022. În loc să încetinească ritmul de creștere al cheltuielilor publice, Guvernul a accelerat cheltuielile, ceea ce, în opinia consilierului BNR, a condus la o deteriorare accentuată a poziției fiscale.

Un reper numeric crucial menționat de expert este deficitul bugetar: în 2024 acesta a atins 9,3% din PIB, un nivel pe care Rădulescu l-a calificat drept „uluitor” într-un an fără un şoc excepțional similar. El a atras atenția că un asemenea deficit evidențiază o guvernare care cheltuiește mult peste posibilitățile sale reale, ceea ce se reflectă și în contul curent, care a înregistrat la rândul său un deficit aproape comparabil.

Îndatorare nesustenabilă și povara dobânzilor

Consilierul guvernatorului a avertizat că indemnatorarea excesivă a fost folosită pentru a susține creșterile de salarii, pensii și investiții realizate până la mijlocul anului 2025. Totuși, această strategie are o limită. Rădulescu a precizat un calcul îngrijorător: în acest an statul va plăti dobânzi echivalente cu aproximativ 3% din PIB, o sumă mai mare decât cheltuielile publice alocate sistemului de învățământ. El a subliniat că, pe măsură ce deficitul public și nivelul datoriei continuă să crească, povara dobânzilor va fi în creștere, iar perspectivele fiscale vor deveni tot mai tensionate.

Ținta aparent nerealistă și semnificația sa

Rădulescu a menționat și încercările autorităților de a reduce deficitul bugetar: un obiectiv citat ar fi aducerea deficitului la 6,2% din PIB. Specialistul a remarcat că un asemenea nivel rămâne semnificativ peste parametrii stabiliți de Tratatul de la Maastricht, ceea ce ar conduce, susține el, la o continuare a creșterii datoriei publice, nu la inversarea trendului actual.

Semne de redresare, înainte de «nebunia din Golf»

Înainte de intensificarea crizei din Golf, România reușise să obțină unele rezultate favorabile în ce privește costul finanțării: dobânzile la datoria publică coborâseră sub 6%, raportate drept un semn pozitiv. Rădulescu a menționat că, în câteva zile, dobânzile au ajuns la 5,99% pentru titlurile publice analizate, o evoluție care denota o ameliorare a percepției privind sustenabilitatea datoriei publice. Totuși, această stabilizare a fost fragilă, fiind zguduită de evenimente geopolitice care au recalibrat percepțiile investitorilor.

Impactul asupra cetățenilor și propunerea de reformă administrativă

Pe termen mediu și lung, Rădulescu a avertizat că demografia va adăuga o presiune suplimentară asupra finanțelor publice. Generațiile numeroase care urmează să iasă la pensie vor însemna mai mulți beneficiari de prestații sociale și mai puțini angajați plătitori de impozite, creând ceea ce el numește „o povară în plus”.

Ca soluție structurală, consilierul BNR a propus o reorganizare administrativ-teritorială menită să reducă costurile din sectorul public. El a adus în discuție exemplul Republicii Moldova, care, potrivit declarației sale, se pregătește de o reorganizare semnificativă pentru a diminua cheltuielile administrative. Rădulescu susține că o reformă de acest tip ar fi necesară pentru România dacă își dorește o supraviețuire economică „într-un mod decent”.

Tensiuni politice: risc de criză economică»

Rădulescu a accentuat legătura directă dintre stabilitatea politică și cea economică. El a avertizat că o criză politică majoră în coaliție ar putea declanșa rapid o criză economică de proporții. Aceste observații vin într-un context politic tensionat: lideri ai coaliției au discutat în public despre posibilitatea schimbării conduitei guvernamentale înainte de termenul stabilit în protocolul de coaliție.

Un exemplu concret al tensiunilor politice menționate este declarația liderului PSD, Sorin Grindeanu, care a sugerat că partidul ia în calcul varianta asumării funcției de prim-ministru înainte de data prevăzută în protocol, aprilie 2027. Grindeanu a afirmat că este „una dintre variante” și a lăsat de înțeles că protocolul ar putea fi modificat dacă situația o impune.

Pe de altă parte, primarul general Nicușor Dan a încercat să minimalizeze rupturile publice, subliniind că, în pofida acelor dezacorduri în spațiul public, partidele din coaliție au colaborat eficient în vederea priorităților strategice ale țării. El a amintit cooperarea pentru aderarea la OCDE, menționând că România se află la jalonul 24 din 25, și a subliniat progresul în absorbția fondurilor din PNRR, unde ar mai fi aproximativ cinci luni pentru a cheltui resursele rămase.

Ce înseamnă toate acestea pentru perspectiva fiscală a României

Mesajul transmis de consilierul BNR este clar: politicile fiscale expansioniste, combinate cu epuizarea rezervelor destinate crizelor, au redus considerabil capacitatea României de a gestiona șocuri externe. Un deficit bugetar de 9,3% din PIB, o îndatorare fără restricții și o povară a dobânzilor care consumă anual circa 3% din PIB creează o arhitectură financiară vulnerabilă.

În această lumină, prioritățile enumerate de Rădulescu sunt coherente cu necesitatea unui reset fiscal: readucerea deficitului pe o traiectorie sustenabilă, consolidarea rezervelor pentru situații excepționale și reforme structurale care să reducă costurile administrației publice. Fără astfel de măsuri, avertizează el, România riscă să intre într-un cerc vicios al îndatorării crescute și al sporirii poverii fiscale pentru generațiile viitoare.

Declarațiile lui Eugen Rădulescu au fost făcute public în data de 11 aprilie 2026 și pot fi consultate integral în sursa difuzată de postul de televiziune care a găzduit emisiunea. Pentru mai multe detalii, interviul și articolul complet sunt disponibile aici: Articol Digi24.