Guvernul propune un contingent de 90.000 de muncitori străini pentru 2026; construcțiile, curieratul și HoReCa rămân cu cele mai multe posturi vacante

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a inițiat un proiect de hotărâre prin care stabilește pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pentru piața muncii din România. Măsura, anunțată vineri, răspunde, potrivit notei de fundamentare, la o problemă structurală a pieței: lipsa forței de muncă, o provocare agravată de tendințele demografice și de emigrare.

Contextul deciziei: deficit persistent de forță de muncă

Nota de fundamentare menționează că deficitul de forță de muncă rămâne o problemă majoră la nivel național, iar autoritățile caută soluții pentru acoperirea posturilor vacante. În contextul emigrației şi al scăderii populaţiei active, imigrația legală este considerată o opțiune pentru suplinirea lipsurilor de personal din anumite sectoare şi pentru susținerea creșterii economice.

Ministerul subliniază că stabilirea anuală a contingentului de muncitori străini este una dintre măsurile aplicate de Guvern pentru reducerea deficitului de personal. În plus, una dintre condițiile impuse pentru eliberarea avizelor de angajare de către Inspectoratul General pentru Imigrări este ca alocarea contingentului să nu fi fost epuizată, ceea ce face ca determinarea anuală a numărului permiselor să influențeze direct posibilitatea angajării de cetățeni non-UE.

De ce scade numărul muncitorilor străini în 2026

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat recent că plafonul maxim al lucrătorilor din afara Uniunii Europene care pot fi angajați în 2026 va fi redus la 90.000. Potrivit explicațiilor oficiale, această decizie reflectă o schimbare de strategie în condițiile în care autoritățile anticipează disponibilizări în sectorul bugetar. Reducerea contingentului urmărește, astfel, posibilitatea ca o parte dintre posturile actualmente ocupate de lucrători străini, în special cei veniți din Asia, să poată fi preluate de persoanele aflate pe piața muncii din România.

Ideea centrală este aceea de a echilibra două nevoi concurente: pe de o parte, necesitatea de personal pentru sectoarele economice cu deficit structural, iar pe de altă parte, dorința de a facilita reintegrarea pe piața internă a forței de muncă românești, în special în condițiile unor schimbări în structura angajărilor din sectorul public.

Domeniile cu cele mai multe locuri vacante în 2025

Datele comunicate de Minister arată că, în 2025, cele mai multe posturi neocupate s-au concentrat în următoarele sectoare, cu cifre exacte raportate pentru posturile vacante:

construcții rezidențiale și nerezidențiale – 31.841 de locuri de muncă;
activități poștale și de curierat – 23.437 de posturi;
restaurante – 18.518 locuri de muncă.

Această ierarhie indică faptul că, în ciuda eforturilor de recrutare a lucrătorilor din străinătate, sectoarele care necesită muncă fizică sau servicii directe către consumator rămân sub presiune din cauza deficitului de angajați disponibili.

Situația muncitorilor străini în 2025 și evoluția în ultimii ani

Pentru anul 2025, Guvernul a decis anterior un contingent de 100.000 de lucrători străini care pot fi angajați legal în România. Până la 30 septembrie 2025, Inspectoratul General pentru Imigrări a eliberat 83.914 avize de angajare sau detașare, iar alte 7.418 solicitări erau în curs de soluționare, ceea ce arată o utilizare sub actualul plafon stabilit pentru 2025.

Comparativ, în anii precedenți numărul avizelor eliberate s-a situat astfel:

în 2024 au fost eliberate 105.977 avize;
în 2023 – 101.251 avize;
în 2022 – 108.880 avize.

Aceste cifre pun în evidență variațiile anuale ale autorizațiilor de muncă acordate cetățenilor non-UE și arată că anul 2025 a înregistrat o scădere față de 2024, un trend pe care autoritățile par decise să îl accentueze pentru 2026.

Permise de ședere temporară pentru angajare și detașare

La 30 septembrie 2025, numărul străinilor care dețineau permise de ședere temporară în scop de angajare, detașare, ICT sau muncă înalt calificată era de 136.023 de persoane. În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 au fost eliberate 61.954 permise de ședere temporară pentru angajare și 156 pentru detașare.

Pentru a contextualiza aceste date, comparațiile cu anii anteriori sunt următoarele:

în 2024 au fost acordate 110.365 permise de ședere pentru angajare și 339 pentru detașare;
în 2023 – 82.321 pentru angajare și 455 pentru detașare;
în 2022 – 56.974 pentru angajare și 190 pentru detașare.

Aceste valori arată o dinamică semnificativă în eliberarea permiselor de ședere pentru angajare de la un an la altul, cu variații relevante între 2022 și 2024 și un nivel ridicat al stocului total de rezidenți străini în scop de muncă la finalul trimestrului III din 2025.

Strategia autorităților: reducerea contingentului și efectele anticipate

Reducerea contingentului pentru 2026 la 90.000 de lucrători marchează, potrivit oficialilor, o schimbare de strategie care urmărește echilibrarea nevoii de forță de muncă externă cu posibilitatea reintegrării lucrătorilor români pe piața internă. Autoritățile estimează că unele posturi ocupate în prezent de muncitori străini ar putea fi preluate de forța de muncă autohtonă în urma disponibilizărilor anticipate în sectorul bugetar.

În practică, această decizie va însemna că angajatorii care doresc să recruteze cetățeni din afara Uniunii Europene în 2026 vor găsi un plafon global mai mic, iar Inspectoratul General pentru Imigrări va trebui să administreze eliberarea avizelor în interiorul acelui contingent. Condiția ca avizele de angajare să poată fi acordate numai în măsura în care contingentul nu a fost epuizat rămâne un instrument cheie în gestionarea fluxului de lucrători străini.

Implicări pentru sectoarele cu deficit

Constructorii, companiile de curierat și restaurantele, sectoarele care înregistrează cele mai multe posturi vacante, vor rămâne probabil în centrul atenției în negocierile dintre angajatori și autorități. Dintre acestea, construcțiile se disting prin volumul mare de posturi disponibile, iar curieratul reflectă cererea crescută pentru servicii logistice, în timp ce restaurantele semnalează presiuni acute în sectorul ospitalității.

Reducerea contingentului poate determina angajatorii să caute alternative: accesarea mai intensă a forței de muncă locale, dezvoltarea de programe de formare pentru ocuparea posturilor deficitare sau, în unele cazuri, ajustări ale modelului de afaceri pentru a amenaja oferta de muncă la disponibilitatea resurselor umane.

Ce urmează

Proiectul de hotărâre privind stabilirea contingentului de muncitori străini pentru 2026 urmează pașii procedurali pentru a deveni act normativ. În perioada imediat următoare se anticipează consultări și o monitorizare atentă a modului în care aplicațiile pentru avize sunt gestionate de Inspectoratul General pentru Imigrări, având în vedere că numărul de avize eliberate și numărul de permise de ședere rămân indicatori importanți pentru evoluția pieței muncii în România.

Strategia adoptată de Ministerul Muncii reflectă o abordare care încearcă să acomodeze atât nevoile economice, cât şi obiectivele sociale legate de ocuparea forței de muncă autohtone. Efectele concrete asupra companiilor și angajaților vor depinde în mare măsură de lucrările administrative care vor urma și de dinamica pieței muncii în 2026.

Mențiune: textul conține referințe la documentele și datele publicate oficial de Ministerul Muncii și de Inspectoratul General pentru Imigrări, iar cifrele prezentate reflectă valorile raportate pentru anii 2022–2025 și estimările pentru 2026 în proiectul de hotărâre.