Minerii din Gorj pornesc spre București: protest în Piața Victoriei contra reducerilor de personal la CE Oltenia

Sursa foto: Digi24

O mișcare de amploare dintr-un județ puternic industrial

La începutul zilei de 24 martie 2026, aproximativ o mie de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) din judeţul Gorj au plecat spre Bucureşti pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de planurile de reducere a efectivelor. Mitingul oamenilor din sectorul energetic s-a concentrat în Piaţa Victoriei, în faţa sediului Guvernului, acolo unde protestatarii au stabilit să rămână între orele 12:00 şi 17:00, în alveola centrală din faţa clădirii executivului.

Contextul protestelor şi revendicările minerilor

Nemulţumirile angajaţilor CEO se conturează după două săptămâni în care protestele au devenit frecvente în Gorj. În ultimele două săptămâni, sute de salariaţi au ieşit în stradă, iar un grup restrâns a mers până la Bucureşti pentru a protesta în faţa Ministerului Energiei, ajungând până la greva foamei. Motivul principal al acestor acţiuni este planul de concediere a mii de angajaţi, în contextul în care activitatea anumitor subunităţi se restrânge.

Sindicaliştii şi angajaţii atrag atenţia asupra impactului social al reducerilor: pierderea locurilor de muncă a mii de oameni înseamnă, spun ei, pierderea sursei de venit pentru familii şi presiune asupra economiei locale din Gorj. În raportările din teren, liderii sindicali au subliniat că, plecând între 1.800 de oameni până la 1 mai, vor rămâne 1.800 de familii fără mijloace de existenţă în judeţ.

Numere şi situaţia angajaţilor la CEO

Conform datelor publicate de companie la sfârşitul lunii februarie, la 25 februarie CEO avea înregistrate circa 7.800 de persoane angajate. Din acest total, aproape 1.945 erau salariaţi cu contracte individuale de muncă pe perioadă determinată. O parte semnificativă a nemulţumirilor se concentrează asupra acestor contracte pe perioadă determinată: aproximativ 1.500 de angajaţi aflaţi în această situaţie ar urma să rămână, începând cu începutul lunii aprilie, fără locuri de muncă.

Pe fondul acestor date, conducerea Complexului Energetic Oltenia a anunţat că va demara o analiză de personal la nivelul fiecărei subunităţi, pentru a evalua necesarul de personal în zonele în care activitatea urmează să fie redusă. Această analiză a fost prezentată publicului drept o reacţie la protestele declanşate de angajaţi.

Temeri pentru viitorul judeţului Gorj

Reprezentanţii minerilor au descris cu îngrijorare efectele sociale anticipate ale concedierilor: familii fără surse de venit, tineri lăsaţi fără integrare în muncă şi o perspectivă a depopulării unor zone care depind de activitatea extractivă şi energetică. Liderii protestatarilor au tras un semnal de alarmă privind posibila plecare a unor generaţii întregi în străinătate, considerând că unei comunităţi i se pot tăia bazele economice într-un interval scurt dacă locurile de muncă dispar.

Unul dintre imaginiile folosite de protestatari pentru a sublinia gravitatea situaţiei a fost comparaţia cu alte regiuni afectate de declinul industriei extractive: judeţul Gorj ar putea ajunge, în opinia lor, „pustiu”, dacă procesul de concedieri va continua şi comunităţile nu vor găsi alternative economice viabile.

Impactul asupra familiilor şi asupra tinerilor

Angajaţii au punctat faptul că printre cei afectaţi sunt tineri, salariaţi cu cele mai mici salarii din companie, care, în loc să fie integraţi în câmpul muncii pe termen lung, vor rămâne fără serviciu. Această dinamică creează temeri legate de perspectivele profesionale ale tinerilor din zonă şi de riscul accelerării migraţiei către alte judeţe sau către străinătate.

Revendicarea lucrătorilor include apeluri către autorităţi pentru a lua în considerare nu doar cifrele şi restructurările organizatorice, ci şi laturile sociale ale deciziilor: familiile, copiii şi comunităţile locale care riscă să rămână fără suportul venitului de bază.

Desfăşurarea protestului în Bucureşti

Primăria Capitalei a comunicat că la mitingul din Piaţa Victoriei vor fi circa 1.000 de manifestanţi şi a detaliat locul şi intervalul în care protestul urma să aibă loc: alveola centrală din faţa clădirii Guvernului, între orele 12:00 şi 17:00. Protestatarii din Gorj au început să se adune în Piaţa Victoriei în jurul prânzului, iar apelurile lor au vizat în principal autorităţile centrale, pentru a interveni în problema disponibilizărilor.

Organizatorii şi reprezentanţii sindicali au subliniat că nu vor părăsi Bucureştiul până când nu vor primi asigurări oficiale – printr-un memorandum ori altă formă clară – menite să protejeze locurile de muncă ale angajaţilor CEO. Cererea includea, pe lângă menţinerea în funcţiune a personalului, apeluri la solidaritatea factorilor de decizie faţă de familiile afectate.

Acţiuni anterioare şi intensificarea nemulţumirilor

Protestele din ultima perioadă din Gorj au început în urmă cu mai bine de două săptămâni, când câteva zeci de mineri s-au deplasat la Bucureşti şi au recurs la o formă extremă de protest: greva foamei în faţa Ministerului Energiei. Aceste acţiuni au fost un semnal al disperării şi al necesităţii unui răspuns rapid din partea conducerii companiei şi a autorităţilor competente.

De asemenea, restrângerea activităţii la anumite subunităţi ale Complexului a alimentat temerile privind reducerea forţei de muncă. În acest context, sindicaliştii au cerut evita rea concedierilor masive şi solicită identificarea unor soluţii care să permită menţinerea personalului activ în condiţii care să nu compromită funcţionarea sistemului energetic la nivel regional sau naţional.

Poziţia companiei şi demersurile anunţate

Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia au comunicat că, în urma protestelor, compania va realiza o analiză de personal la nivelul fiecărei subunităţi. Această analiză este menită să identifice nevoile reale de forţă de muncă în zonele în care activitatea se restrânge. Comunicarea oficială a CEO, menţionată în rapoartele publice, oferă şi cifrele privind efectivele la 25 februarie: circa 7.800 de angajaţi, din care 1.945 cu contracte pe perioadă determinată.

Compania a motivat că reorganizările şi reducerea activităţilor în anumite zone impun o reevaluare a numărului de angajaţi, dar analiza rămâne un pas premergător oricăror decizii finale privind restructurarea. Până la finalizarea procesului de analiză, sindicatele şi angajaţii continuă să ceară intervenţii publice şi garanţii pentru menţinerea locurilor de muncă.

Reacţii şi aşteptări

Manifestanţii au adresat apeluri directe către conducerea Guvernului şi către prim-ministru, cerând atenţie sporită situaţiei sociale create de posibilele concedieri. În acelaşi timp, sindicaliştii au anunţat că nu vor renunţa la acţiunile de protest până când nu vor exista garanţii concrete privind angajaţii CEO.

Pe termen scurt, minerii speră ca dialogul cu autorităţile şi cu conducerea companiei să conducă la un memorandum sau la un alt instrument oficial care să împiedice pierderea locurilor de muncă pentru mii de oameni. Pe termen mediu, cerinţele lor vizează găsirea de soluţii care să permită reconversia profesională a salariaţilor, menţinerea activităţii în regiune şi susţinerea economică a comunităţilor dependente de sectorul energetic.

Imaginea unei comunităţi în aşteptare

Pe măsură ce protestele au crescut în intensitate, imaginea care a revenit în discursurile liderilor a fost aceea a unei comunităţi care priveşte spre viitor cu îngrijorare. Minerii şi energeticienii au articulat temeri legate de exodul forţei de muncă, de pierderea specialiştilor tinerei generaţii şi de efectele pe termen lung asupra infrastructurii sociale din Gorj.

În dialogul public, ei cer guvernanţilor să ia în considerare nu doar raţiunile economice sau operaţionale ale restructurărilor, ci şi impactul asupra vieţii de zi cu zi a familiilor şi asupra coeziunii sociale dintr-o regiune în care industria a fost mult timp pilonul economic principal.

Următorii paşi anunţaţi de protestatari

Deşi întâlnirile şi analizele sunt demarate, reprezentanţii protestatarilor au anunţat din Piaţa Victoriei că vor continua mobilizarea până la obţinerea unor răspunsuri oficiale şi până la asumarea unor măsuri concrete care să protejeze locurile de muncă. Ei au cerut, totodată, ca factorii de decizie să ţină cont de realităţile sociale ale judeţului şi să nu lase comunităţile fără resursele necesare unei existenţe stabile.

Apelurile minerilor rămân concentrate pe garantarea continuităţii locurilor de muncă, pe stoparea concedierilor în masă şi pe găsirea unor soluţii care să împiedice depopularea unor zone dependente de activitatea energetică şi extractivă.

Mai multe detalii despre protest şi despre comunicările oficiale privind locul şi intervalul desfăşurării mitingului au fost anunţate de autorităţile locale şi pot fi consultate în comunicările publice ale Primăriei Capitalei. Pentru informaţii actualizate, sursa principală a relatării este disponibilă pe site-ul publicaţiei care a relatat iniţial evenimentul.