Rezerva Federală păstrează dobânda nemodificată în fața incertitudinilor generate de războiul din Iran

Sursa foto: Apnews

Rezerva Federală a Statelor Unite a decis să mențină neschimbată dobânda de politică monetară într-o ședință marcată de o doză puternică de nesiguranță macroeconomică. Prezent la conferința de presă ulterioară, președintele Fed, Jerome Powell, a subliniat că impactul războiului din Iran asupra economiei americane rămâne greu de estimat și poate modifica orizontul pe care banca centrală își va aplica deciziile privind dobânzile.

Decizia și contextul imediat

Consiliul Rezervei Federale a păstrat rata-cheie la nivelul stabilit anterior, după ce anul trecut a redus dobânda pe termen scurt în trei rânduri, până la 3,6%, apoi a făcut o pauză în ianuarie și a confirmat oprirea în cadrul acestei reuniuni. Oficialii au menținut în proiecțiile trimestriale așteptarea pentru o reducere suplimentară a dobânzii în cursul acestui an, dar au insistat că aceasta depinde în mod clar de evoluția economiei. Powell a afirmat că proiecția privind reducerile de dobândă este „condiționată de performanța economiei”, iar în lipsa dovezilor consistente de îmbunătățire a situației prețurilor, un nou declin al ratei nu este automat.

Un avertisment direct legat de războiul din Orientul Mijlociu

Președintele Powell a pus accent pe incertitudinile create de conflictul din Orientul Mijlociu, spunând că nimeni nu poate fi sigur cu privire la amploarea efectelor economice: „Ceea ce vreau să subliniez cu adevărat este: nimeni nu știe.” El a explicat că efectele pot fi mai mari sau mai mici și că, în acest moment, variațiile posibile rămân larg deschise. Riscul principal identificat este legat de prețurile energiei, în special al benzinei, care au crescut semnificativ de la debutul tensiunilor, și care ar putea produce un impuls temporar pentru rata inflației.

Proiecțiile băncii centrale și temerile privind inflația

În proiecțiile economice trimestriale publicate de Fed, oficialii au majorat ușor estimările privind inflația, indicând acum o așteptare ca aceasta să se încheie anul curent la 2,7%, în urcare față de prognoza din decembrie, dar ușor sub nivelul de 2,8% înregistrat în ianuarie. Pentru inflația de bază, care exclude categoriile volatile ale alimentelor și energiei, Fed anticipează de asemenea o valoare finală a anului de 2,7%.

Aceste cifre reflectă o recunoaștere că inflația rămâne, în esență, peste ținta oficială de 2% a Rezervei Federale. Nathan Sheets, economist-șef la Citi și fost responsabil de politică monetară în cadrul Fed, a remarcat îngrijorarea oficialilor: ei „știu că au ratat ținta de inflație timp de cinci ani şi nu vor să continue să o rateze la nesfârșit.” Datele recente arată că, potrivit măsurii preferate de banca centrală, inflația era de 2,8% în ianuarie, în creștere de la 2,3% aproape un an înainte, iar inflația de bază a ajuns la 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Distincția între șocurile temporare și evolența pe termen lung

Factorii care au condus la această reacție prudentă includ atât creșterea recentă a prețurilor la carburant, cât și dinamica evoluțiilor care nu sunt legate de energie, precum efectele tarifelor asupra prețurilor bunurilor. Fed consideră că inflația de bază oferă o imagine mai clară asupra presiunilor pe termen lung, în timp ce șocurile de ofertă — cum ar fi creșterea prețurilor la petrol legată de conflict — ar putea genera doar un salt temporar al prețurilor care se va corecta odată ce perturbarea va dispărea.

Piețele și reacția investitorilor

Declarațiile lui Powell, care au subliniat incertitudinea privind evoluția economică, au provocat o reacție negativă în piețe. Investitorii au interpretat tonul precaut ca pe un semnal că încetinirea reducerilor de dobândă ar putea persista, ceea ce a alimentat scăderea cotațiilor bursiere. Indicele S&P 500 a înregistrat un declin abrupt, coborând cu 1,4%.

Locurile de muncă și ritmul angajărilor

În partea de forță de muncă, datele recente ridică semne de întrebare asupra robusteții pieței muncii: angajatorii din SUA au raportat pierderea a 92.000 de locuri de muncă în februarie, un rezultat neașteptat în contextul în care luna precedentă adusese un avans de 130.000 de noi angajări. Rata șomajului a crescut astfel la 4,4% de la 4,3%, rămânând totuși la un nivel relativ scăzut din perspectivă istorică. Această combinație de încetinire a creării de locuri de muncă și inflație persistentă complică deciziile Fed, deoarece banca trebuie să echilibreze riscul de supraîncălzire a economiei cu nevoia de a susține ocuparea forței de muncă.

Factorul politic și întrebările despre conducerea Fed

Pe lângă dilemele macroeconomice, președintele Powell s-a confruntat cu o presiune publică legată de o investigație care îl vizează în conexiune cu mărturia sa în Congres despre renovarea sediului Fed. Powell a afirmat că nu are „intenția” de a părăsi banca centrală până când ancheta nu va fi închisă. Recent, un judecător a respins două citații emise de Departamentul de Justiție către Fed, ceea ce a reprezentat o lovitură pentru investigație. Cererea Departamentului de Justiție a fost însă contestată, iar procurorul federal Jeannine Pirro a anunțat intenția de a face apel împotriva respingerii citațiilor.

Mandatul lui Powell ca președinte al Fed este programat să expire pe 15 mai. Președintele Statelor Unite a nominalizat între timp pe Kevin Warsh, fost înalt oficial al băncii centrale, pentru a-i lua locul. Confirmarea lui Warsh în Senat a fost amânată, întrucât unii senatori republicani s-au arătat reticenți, din cauza anchetei Departamentului de Justiție. Dacă ancheta se va încheia și Warsh va primi confirmarea, Powell ar putea alege să rămână totuși în Consiliul Guvernatorilor Fed până la încheierea mandatului său de guvernator, care expiră în ianuarie 2028. Powell a spus însă că nu a luat încă o decizie în această privință.

Disidențe în cadrul Fed și opinia unor oficiali

Decizia de menținere a ratei nu a fost unanimă: guvernatorul Stephen Miran a exprimat un vot de disidență, favorizând reducerea dobânzii cu un sfert de punct. Miran a fost numit în funcție în septembrie, de către președintele Donald Trump. Această poziție indică existența unor voci în interiorul băncii centrale care consideră că condițiile economice ar putea justifica o relaxare mai rapidă a politicii monetare.

Alți comentatori ai proiecțiilor au criticat faptul că previziunile băncii centrale par să ignore pe deplin impacturile recente ale conflictului din Orientul Mijlociu. Tim Duy, economist-șef la SGH Macro, a descris prognozele drept, în esență, „învechite”, observând că oficialii au evitat să integreze complet impactul războiului din regiune în scenariile lor.

Prețurile la benzină și influența asupra inflației pe termen scurt

Creșterea prețurilor la carburant a fost rapidă: potrivit AAA, prețul mediu național la benzină a ajuns la 3,84 dolari pe galon într-o zi de miercuri, în urcare cu 92 de cenți față de nivelul înregistrat cu o lună înainte. Această creștere va exercita presiuni evidente asupra ratei inflației pe termen scurt, în special în raportările lunare imediat următoare, dar oficialii Fed au subliniat că efectul ar putea fi temporar, dacă șocul de ofertă care a determinat majorarea prețurilor se diminuează sau se încheie.

Ce anume ar putea determina Fed să reducă dobânda?

Powell a evidențiat două condiții-cheie care ar putea deschide calea pentru reduceri ale ratei: întoarcerea la un trend de scădere a prețurilor bunurilor, pe măsură ce efectele tarifelor se estompează, și o evoluție consistentă a presiunilor inflaționiste spre ținta de 2%. În lipsa unor astfel de semnale clare, Fed nu va grăbi relaxarea politicii monetare. Astfel, perspectivele pentru o tăiere suplimentară a dobânzii rămân direct legate de datele economice viitoare și de modul în care se vor materializa efectele externe, precum evoluțiile privind prețul energiei determinate de conflictul din Orientul Mijlociu.

O economie rezistentă, dar vulnerabilă la șocuri

Powell a remarcat că economia americană a demonstrat o capacitate de redresare în fața unor șocuri multiple recente — de la tarife și la majorările ratelor aplicate în 2022 și 2023, până la efectele pandemiei — reușind să evite recesiunea. „Economia SUA a funcționat foarte bine în ciuda multor provocări”, a spus el, subliniind surpriza pozitivă reprezentată de rezistența activității economice. Totuși, această reziliență nu elimină riscurile: combinația dintre inflație persistentă, semnale mixte pe piața muncii și neliniștile geopolitice menține complicațiile pentru politica monetară.

Pe măsură ce evoluțiile legate de conflictul din Orientul Mijlociu se vor clarifica, iar datele privind inflația și ocuparea forței de muncă vor continua să apară, oficialii Fed vor evalua dacă menținerea dobânzii este în continuare cea mai adecvată opțiune sau dacă este momentul pentru ajustări. Până atunci, banca centrală rămâne într-o poziție de așteptare prudente, cu o prognoză de reducere a ratei care depinde puternic de performanța economică viitoare.

Sursele și analiza menționate includ date și declarații publice ale Rezervei Federale, estimările agregate ale economiștilor citate și rapoartele privind datele de piață și evoluțiile prețurilor la energie. Pentru detalii suplimentare privind contextul geopolitic care influențează decizia, poate fi consultat materialul despre conflictul din Orientul Mijlociu publicat de agenție: Analiză asupra războiului din Iran, iar comunicatul oficial privind politica monetară poate fi găsit în documentul emis de Fed: Comunicare oficială Fed.