A doua rundă de negocieri trilaterale pentru Ucraina începe la Abu Dhabi; punctele sensibile rămân Donbas și centrala Zaporojie

Sursa foto: Digi24

O a doua rundă de discuţii trilaterale între reprezentanţi ai Ucrainei, Rusiei şi Statelor Unite a început miercuri la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, transmite delegaţia ucraineană, citată de agenţiile EFE şi Agerpres. Reuniunile vin după prima rundă desfăşurată la finalul lunii ianuarie, iar participanţii au anunţat că vor lucra iniţial în formaturi separate, pe teme tehnice şi specifice, înainte de a se reuni într-o sesiune comună de sincronizare.

Formatul şi obiectivele negocierilor

Rustem Umerov, şeful Consiliului pentru Securitate Naţională al Ucrainei şi membru al delegaţiei de la Abu Dhabi, a anunţat pe Telegram că „procesul de negocieri a început într-un format trilateral: Ucraina, SUA şi Rusia.” El a precizat că, în continuare, echipele urmează să se divizeze în grupuri de lucru pe teme specifice şi că este planificată o reuniune comună pentru sincronizarea progreselor între părţi.

Umerov a subliniat că mandatul transmis de preşedintele Volodimir Zelenski reprezentanţilor ucraineni este de a obţine „o pace demnă şi durabilă” şi a anunţat că îl va ţine la curent pe şeful statului cu evoluţia fiecărei etape a negocierilor. Delegatia Ucrainei include membri din rândul personalului militar, diplomaţi, politicieni şi reprezentanţi ai serviciilor secrete, ceea ce reflectă complexitatea temelor aflate pe agendă şi natura mixtă — militară, politică şi de securitate — a discuţiilor.

Componenţa delegaţiilor şi continuitatea faţă de prima rundă

Componenţa delegaţiei ucrainene prezintă personalităţi politice şi militare importante: în afara lui Rustem Umerov, în grup se numără Kirill Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski, şi David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului preşedintelui. Aceste nume figurează în mod explicit ca părţi esenţiale ale echipei care reprezintă interesele politice şi de securitate ale Ucrainei în negocieri.

Partea rusă este reprezentată în întregime de personal militar, delegaţia fiind condusă de amiralul Igor Kostiukov, şeful principalei structuri de spionaj a Ministerului Apărării (GRU). Organizatorii întâlnirii au menţionat că componenţa delegaţiilor pentru această a doua rundă este neschimbată faţă de cea din 23 şi 24 ianuarie, ceea ce indică o continuare a formatului deja testat la Abu Dhabi.

Modul de lucru anunţat

În declaraţia sa, Umerov a indicat etapizarea procesului: întâlnire trilaterală iniţială, urmată de sesiuni în grupuri separate pe subiecte concrete şi finalizată cu o întâlnire comună de coordonare. Această abordare sugerează un parcurs negociator orientat spre dezagregarea problemelor complexe în teme gestionabile, de la aspecte militare şi teritoriale până la garanţii de securitate şi componente economice sau tehnico-administrative, cum ar fi gestionarea infrastructurii critice.

Contextul politc şi diplomatic al negocierilor

Confirmarea organizării celei de-a doua runde a venit şi din partea Kremlinului: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, a anunţat că discuţiile trilaterale vor avea loc miercuri şi joi la Abu Dhabi şi a explicat că întâlnirea iniţial programată pentru 1 februarie a fost reprogramată pentru a permite o mai bună coordonare a agendelor părţilor implicate. Amânarea survine şi după informaţia că negociatorul-şef al SUA, Steve Witkoff, nu va călători la Abu Dhabi într-o primă fază.

Peskov a menţionat, de asemenea, că Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului, s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Statelor Unite în Florida, discuţiile concentrându-se pe teme economice, semnalând că în paralel cu problemele de securitate şi teritoriale circulă şi subiecte financiare şi economice care pot influenţa climatul general al negocierilor.

Percepţia publică din Ucraina referitoare la cedări teritoriale

Un sondaj realizat de Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev, citat de agenţia EFE la 2 februarie, arată că o majoritate de 52% dintre ucraineni resping ideea retragerii trupelor ucrainene din regiunea Donbas. În acelaşi timp, sondajul menţionează că aproximativ circa 40% dintre respondenţi ar accepta renunţarea la Donbas doar în schimbul unor garanţii de securitate ferme, menite să împiedice o nouă invazie în viitor. Aceste date reflectă diviziunea opiniei publice pe un subiect care reprezintă unul dintre principalele puncte de blocaj ale negocierilor.

Regiunea Donbas, compusă din provinciile Doneţk şi Lugansk, este revendicată de Moscova ca fiind esenţială pentru un acord de pace, iar controlul teritorial rămâne o revendicare-cheie. În prezent, armata rusă deţine circa 80% din Doneţk şi aproape complet regiunea Lugansk, statistici invocate în discursurile oficiale pentru a contura parametrii reali ai controlului teritorial pe teren.

Trecerea la măsuri de dezescaladare şi rolul cererilor externe

La începutul lunii februarie, Volodimir Zelenski a salutat unele „măsuri de dezescaladare” declarate de partea rusă, apreciind că acestea „întăresc încrederea” în procesul de negociere. Printre aceste semnale figurează întreruperea, pentru o perioadă, a loviturilor ruse asupra sistemului energetic ucrainean, fapt menţionat de agenţia AFP şi observat de autorităţile de la Kiev.

Potrivit informaţiilor, Kremlinul a anunţat la 30 ianuarie că a acceptat să suspende atacurile asupra Kievului timp de o săptămână, la solicitarea preşedintelui SUA, Donald Trump. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Trump „a făcut într-adevăr o cerere personală preşedintelui Putin de a se abţine de la atacul asupra Kievului timp de o săptămână, până la 1 februarie, pentru a crea condiţii favorabile pentru negocieri”. Această implicare directă a liderului american în coordonarea unor măsuri de temporizare a ostilităţilor evidenţiază rolul unor factori externi în medierea pragului de încredere necesar pentru reluarea discuţiilor politice.

Blocajele majore: Donbas şi centrala Zaporojie

În urma primei runde de negocieri desfăşurate la Abu Dhabi în 23 şi 24 ianuarie 2026, participanţii au descris discuţiile ca fiind „constructive”, dar au recunoscut că obstacolele centrale rămân legate de probleme teritoriale şi de securitatea infrastructurilor nucleare. Cererea Rusiei pentru o retragere a trupelor ucrainene din întregul Donbas şi controlul centralei nucleare Zaporojie au fost identificate drept elemente-cheie care menţin presiunea asupra continuării conflictului şi rămân surse majore de dispută.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut referire, la 23 ianuarie, la o „formula convenită la Anchorage”, cu trimitere la summitul din august 2025 din Alaska, între Vladimir Putin şi Donald Trump. În opinia oficialului rus, este necesară implementarea acelei formule, iar Peskov a reiterat că nu poate exista o încetare definitivă a ostilităţilor până când nu se găseşte o soluţie pentru problema teritorială. Conform interpretării Kremlinului, această soluţie ar consta în retragerea voluntară a trupelor ucrainene din provincia Donbas.

Aspecte militare şi formatul propus de americani

Reprezentanţii militari prezenţi la prima rundă au identificat o listă de teme pe care le pot aborda la următoarele întâlniri, iar partea americană a ridicat problema posibilelor formate pentru stabilirea parametrilor încheierii războiului, precum şi a condiţiilor de securitate necesare. Aceste propuneri includ, potrivit declaraţiilor oficiale, idei despre cum pot fi stabilite garanţii care să împiedice reînceperea unei agresiuni la scară largă şi care pot asigura un cadru de stabilitate post-conflict.

Apelul la o întâlnire faţă în faţă între preşedinţii Zelenski şi Putin

Într-o declaraţie publică din 1 februarie, Volodimir Zelenski a afirmat că drumul de ieşire din impas trece printr-o întâlnire directă faţă în faţă cu omologul său rus, Vladimir Putin. Puterea simbolică şi politică a unei astfel de întâlniri este recunoscută de ambele părţi drept un test al voinţei politice de a găsi soluţii, cu toate că organizarea unei întâlniri la nivel prezidenţial comportă numeroase riscuri şi constrângeri logistice şi de securitate.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a reiterat invitaţia pentru Zelenski de a merge la Moscova pentru a discuta despre pace, oferta fiind menţionată în contextul apelului ucrainean pentru o întâlnire directă. Discuţiile la nivel înalt rămân însă condiţionate de progresele înregistrate în negocierile tehnice şi de garanţiile de securitate pe care fiecare parte este dispusă să le accepte.

Originea acceptului pentru discuţii trilaterale

Decizia de a autoriza desfăşurarea unor discuţii trilaterale la Abu Dhabi a fost luată de preşedintele rus după o întâlnire la 22 ianuarie, la Moscova, cu emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner. În paralel, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la 22 ianuarie cu Donald Trump la Forumul de la Davos şi ulterior a acceptat desfăşurarea discuţiilor trilaterale în Emiratele Arabe Unite.

Aceste întâlniri prealabile la nivel înalt sugerează că, pe lângă actul formal al negocierilor, există o coordonare diplomatică discretă între capitale, menită să creeze spaţiul propice pentru convorbiri la Abu Dhabi, unde părţile încearcă să transforme câteva elemente de încredere în paşi concreţi către un proces de pace.

Runda actuală la Abu Dhabi va fi urmărită îndeaproape pentru orice indicii privind evoluţia poziţiilor pe problemele sensibile: statutul teritorial al regiunii Donbas, garanţiile de securitate solicitate de partea ucraineană, controlul infrastructurilor critice, inclusiv centrala Zaporojie, şi pe marginea lor, eventuale formule de retragere sau neutralizare care ar putea pune bazele unui armistiţiu durabil. În acelaşi timp, deciziile sau negocierile conexe pe teme economice, menţionate ca fiind abordate în întâlnirile dintre emisari, pot avea un impact indirect asupra ritmului şi conţinutului discuţiilor politice.

Vom urmări evoluţia discuţiilor şi eventualele anunţuri comune ale părţilor la finalul rundei de la Abu Dhabi.

Sursa