Cereri de finanțare pentru legume și cartofi: bugetul AFIR, depășit cu aproape 240%, fermierii rămân cu nevoi neacoperite

Sursa foto: Digi24

O sesiune a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) destinată investițiilor în sectorul legumelor și al cartofului a atras un interes mult mai mare decât au putut acoperi fondurile alocate, arată datele oficiale privind apelul DR-16. În perioada 19 ianuarie – 2 februarie 2026 au fost înregistrate 251 de proiecte, care solicită finanțări totale în valoare de 358,5 milioane de euro, în condițiile în care bugetul disponibil pentru această sesiune era de 151,38 milioane de euro. Rezultatul: solicitările au depășit alocarea cu aproape 240% și au condus la închiderea timpurie a unor componente ale măsurii.

Sesiunea DR-16 și ritmul depunerilor

Măsura DR-16 – „Investiții în sectorul legume și/sau cartofi” a fost lansată pe 19 ianuarie 2026, iar platforma oficială unde s-au depus cererile a fost www.afir.ro. Volumul cererilor a forțat închiderea anticipată pentru două componente: „Legume – ferme individuale” și „Cartof”. Conform datelor disponibile, aceste două componente s-au închis pe 24 ianuarie, la numai cinci zile de la deschiderea oficială, după ce plafonul maxim de depunere a fost atins.

Datele centralizate arată un interes concentrat și ani de nevoie investițională în agricultură: în total s-au transmis 251 de proiecte, în valoare de 358,5 milioane de euro, în timp ce bugetul alocat pentru întreaga sesiune era de 151,38 milioane de euro, ceea ce reflectă o suprasolicitare de aproape 240%.

Distribuția cererilor pe componente și sumele implicate

Pe segmentul „Legume – ferme individuale”, alocarea disponibilă a fost de 70,38 milioane de euro. La această componentă au fost depuse 132 de cereri de finanțare, însumând 209,44 milioane de euro, astfel că solicitările au depășit de aproape trei ori bugetul dedicat.

Pentru componenta „Cartof” s-a alocat suma de 51 de milioane de euro, dar au fost înregistrate 94 de proiecte care însumează cereri de peste 103,57 milioane de euro. Și aici cererea a depășit alocarea disponibilă, ceea ce a contribuit la închiderea rapidă a sesiunii pentru această componentă.

Partea destinată „Forme asociative – legume” a avut un buget de 30 de milioane de euro, iar la această linie s-au depus 25 de proiecte, în valoare totală de 45,48 milioane de euro, reflectând, din nou, o presiune asupra resurselor disponibile.

Reacțiile oficialilor AFIR și semnificația interesului ridicat

Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a comentat volumul cererilor ca pe o confirmare a nevoii de modernizare a fermelor din România și a susținut că procentul cererilor primite (240% din alocarea disponibilă) este un argument pentru continuarea și majorarea finanțărilor acordate de Comisia Europeană. În opinia sa, astfel de niveluri de interes justifică politici de finanțare extinse pentru a susține dezvoltarea durabilă a industriei agroalimentare.

Cartoful ca cultură „specială” și provocările structurale

Reprezentanți din sectorul agricol au atras atenția că alocările disponibile pentru cartof sunt insuficiente pentru a remedia probleme structurale vechi. Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români, a subliniat că pentru cartof este nevoie de o abordare diferențiată, deoarece această cultură include mai multe segmente cu nevoi distincte: cartoful de consum, cartoful pentru sămânță, care impune condiții fitosanitare stricte, și cartoful destinat industrializării, folosit pentru produse precum chipsurile.

Chiripuci a remarcat că alocarea separată pentru cartof din cadrul DR-16 este prima de acest tip de la perioada preaderării până în 2026, ceea ce marchează o schimbare de abordare, însă suma pusă la dispoziție rămâne „mult prea mică” pentru a rezolva deficiențele unei culturi atât de fragmentate din punct de vedere al cerințelor tehnice și de piață.

Totodată, el a semnalat probleme legate de infrastructură: lipsa spațiilor de depozitare adecvate, necesitatea irigațiilor chiar și în zone precum Harghita și Covasna și necesitatea extinderii culturii în regiuni noi. Aceste lipsuri limitează capacitatea fermierilor de a răspunde cererii și de a reduce dependența de importuri.

Beneficiarii și riscul alocării către actori non-agrícola

O altă observație a lui Bogdan Chiripuci este că printre beneficiarii proiectelor figurează și firme din sectoare conexe sau diferite, precum transport, logistică sau cultivarea cerealelor. Aceasta creează riscul ca fermieri cu expertiză specifică în cultura cartofului să rămână fără acces la finanțare, deoarece competiția nu mai este limitată la producători specializați.

Chiripuci a mai raportat că punctajele proiectelor depuse sunt foarte ridicate, situându-se între 95 și 100 de puncte. Totuși, din cauza lipsei resurselor, proiectele care obțin 95 de puncte ar putea rămâne eligibile doar formal, fără a primi finanțare efectivă. Ca urmare, Clubul Fermierilor Români a transmis o solicitare Ministerului Agriculturii pentru suplimentarea bugetului, argumentând că redresarea balanței comerciale privind cartoful nu poate avea loc fără un sprijin financiar consistent.

Contextul suprafețelor cultivate și implicațiile pentru aprovizionare

Date statistice indică o scădere dramatică a suprafețelor cultivate cu cartof în România comparativ cu începutul anilor ’90: în prezent sunt înregistrate la APIA aproximativ 33.000-35.000 de hectare cultivate cu cartof, față de 280.000-300.000 de hectare la începutul deceniului respectiv. Această contracție a suprafeței agricole consacrate culturii cartofului influențează direct capacitatea României de a acoperi necesarul intern și explică parțial nivelul ridicat al importurilor anual.

Faptul că sectorul nu reușește să asigure necesarul intern pe perioada iernii este atribuit, printre altele, lipsei capitalului și accesului dificil la credite bancare pentru producători, ceea ce limitează investițiile în depozite, procesare și logistică necesare pentru a menține aprovizionarea pe tot parcursul anului.

Schimbarea comportamentului de consum și impactul asupra producției

Un alt element evidențiat de intervențiile din sector privește schimbarea obiceiurilor de consum. În trecut, gospodăriile cumpărau saci de cartofi pe care îi depozitau pentru iarnă; în prezent, consumatorii preferă ambalaje mai mici, comercializate prin rețelele retail, ceea ce impune cerințe diferite privind sortarea, ambalarea și depozitarea produsului. Această schimbare pune presiune pe producători să investească în depozite moderne și în logistică adaptată vânzării în retail.

Astfel, pe lângă nevoia de modernizare a fermelor, este necesară și dezvoltarea lanțului logistic și a infrastructurii de post-recoltare pentru a răspunde la cererile pieței actuale.

Ce ar însemna suplimentarea bugetului și pașii următori

În lumina suprasolicitării, reprezentanții sectorului au transmis solicitări autorităților pentru majorarea alocărilor. Practic, suplimentarea bugetului ar permite includerea în finanțare a proiectelor calificate, multe dintre ele obținând punctaje foarte bune, dar rămânând pe lista de așteptare din cauza limitării resurselor.

Argumentul principal este că o finanțare crescută ar favoriza modernizarea structurală a producției, extinderea capacităților de depozitare, implementarea irigațiilor acolo unde sunt necesare și dezvoltarea segmentelor specializate ale culturii cartofului (sămânță, consum, industrializare), reducând astfel dependența de importuri și îmbunătățind competitivitatea industriei agroalimentare românești.

Importanța unei abordări diferențiate pentru culturile de cartofi

Mesajul transmis de fermieri și de reprezentanții organizațiilor din domeniu punctează necesitatea unei politici publice care tratează cartoful ca o cultură complexă, nu doar ca o legumă oarecare. În practică, aceasta înseamnă alocări și programe care recunosc diversitatea circuitelor de valorificare și cerințele tehnice distincte ale diferitelor categorii de cartof.

Fără astfel de intervenții adaptate, există riscul ca producătorii care dețin know-how specific și capacitatea de a livra produse conforme cu cerințele pieței să fie marginalizați în competiția pentru fonduri, notează reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Impactul pe termen scurt asupra fermierilor și pieței

Pe termen scurt, închiderea rapidă a sesiunii pentru componentele „Legume – ferme individuale” și „Cartof” înseamnă că numeroși solicitanți nu vor putea obține finanțare în această rundă și vor trebui să se reorienteze către alte surse sau să aștepte eventualele suplimentări bugetare. În absența unor corecții financiare, acest lucru poate perpetua problemele de aprovizionare sezonieră, mai ales în perioada de iarnă, când depozitele și lanțurile logistice sunt esențiale pentru stabilitate.

Semne de alertă pentru politici publice

Rezultatele sesiunii DR-16 scot în evidență un dezechilibru între nevoile reale ale sectorului și resursele alocate în contextul actual. Reprezentanții industriei consideră că, pentru a reduce dependența de importuri și a susține redresarea producției interne, este nevoie de politici publice coerente și de finanțări crescute, adaptate specificului fiecărei subcategorii de produs.

În acest sens, apelul făcut de organizațiile agricole către ministere și instituțiile europene urmărește nu doar suplimentarea bugetului imediat disponibil, ci și implementarea unei strategii pe termen lung care să includă infrastructură, irigații, depozitare și măsuri de adaptare la schimbările de consum.

Perspectiva oficială a AFIR și a Ministerului Agriculturii urmează să se contureze în pașii administrativi care vor urma, inclusiv în eventualele decizii privind redistribuirea sau suplimentarea fondurilor pentru sesiunile viitoare. Până atunci, pentru mulți producători, accesul la resursele promise rămâne incert în această rundă de finanțare.

Surse oficiale și informații despre apelul DR-16 pot fi consultate direct pe site-ul agenției: www.afir.ro. Detalii privind sesiunea și datele raportate sunt publicate și în comunicarea inițială: Articolul de referință.