ANAF schimbă regulile: controale mai stricte și avertizare timpurie pentru firmele în dificultate

Sursa foto: Digi24

Autor: Bianca Bâlu | Data: 03.04.2026 12:57

O tranziție de la reacție la prevenție în gestionarea insolvențelor

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) își regândește abordarea față de companiile aflate în dificultate financiară: accentul trece de la constatarea falimentului la detectarea timpurie a semnelor de deterioreare financiară. Măsura urmărește să reducă pierderile la buget determinate de arieratele nerecuperate și să stimuleze intervențiile prompte care pot evita intrarea în insolvență.

Analize mai profunde asupra perioadei premergătoare insolvenței

Conform unei analize realizate de o firmă specializată în lucrări complexe de administrare și lichidare, inspectorii fiscali vor examina cu atenție activitatea firmelor din perioada anterioară debutului procedurii de insolvență. Scopul acestei revizuiri este identificarea timpurie a indicatorilor care prevestesc un declin al lichidității sau al solvabilității, astfel încât să fie posibile intervenții care să limiteze acumularea creanțelor fiscale neîncasate.

Date statistice care arată presiunea asupra bugetului

Informările publice arată că o parte semnificativă a dosarelor fiscale aflate în derulare aparține unor contribuabili care se află în insolvență de perioade îndelungate. Aproximativ 18% din procedurile fiscale vizate se referă la entități aflate în insolvență de peste 10 ani, iar, pe acest interval, arieratele nerecuperate s-au majorat cu 155%.

Aceste cifre subliniază două probleme: întârzierile în recuperarea creanțelor și tendința unor debitori de a acumula obligații suplimentare chiar în timpul procedurilor de reorganizare, ceea ce uneori face ca datoriile să depășească nivelul inițial înregistrat la declanșarea insolvenței.

Creșterea numărului de insolvențe în 2026

Datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) indică o creștere a numărului firmelor care au intrat în insolvență în primele luni ale anului 2026. În primele două luni au fost înregistrate 1.091 de cazuri, ceea ce reprezintă un avans de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025. Concentrarea geografică rămâne neuniformă: Bucureștiul raportează cel mai mare număr de proceduri, 222 de insolvențe, însă acest total este cu 8,64% mai mic comparativ cu anul anterior.

Sectoarele cele mai vulnerabile, potrivit datelor, sunt comerțul, construcțiile, industria prelucrătoare și transporturile. Creșterea procedurală din aceste ramuri reflectă atât dificultăți structurale, cât și un context macroeconomic care pune presiune pe fluxurile de numerar ale firmelor.

Mecanismele legislative care încurajează restructurarea preventivă

Noile reglementări introduse prin Legea 216/2022 aduc în prim-plan instrumente menite să ofere companiilor opțiuni înainte de a fi declarate falite. Legea pune la dispoziție două proceduri-cheie: acordul de restructurare și concordatul preventiv. Ambele sunt concepute pentru a sprijini redresarea companiilor, dar se deosebesc prin natură și complexitate.

Acordul de restructurare

Acordul de restructurare este gândit ca o procedură rapidă, parțial extrajudiciară și confidențială. Acesta este potrivit pentru situațiile în care problemele au fost identificate din timp și conducerea companiei dorește să negocieze măsuri reparatorii fără expunere publică excesivă. Caracterul său discret facilitează intervențiile rapide, menite să restabilească lichiditatea sau să reprogrameze obligațiile față de creditori, inclusiv față de fisc.

Concordatul preventiv

Concordatul preventiv este o procedură judiciară mai complexă, care oferă garanții suplimentare pentru companii în încercarea de reorganizare. Deschiderea procedurii suspendă automat executările silite pentru o perioadă inițială de patru luni, iar această suspendare poate fi extinsă până la un an. Mecanismul este menit să creeze un cadru stabil în care pot fi negociate planuri de restructurare acceptabile pentru majoritatea creditorilor.

ANAF introduce avertismente timpurii și notificări pentru datorii semnificative

Una dintre noutățile esențiale este instituirea unor mecanisme de alertă timpurie. ANAF va transmite notificări către firme imediat ce acestea înregistrează datorii considerate semnificative, în încercarea de a încuraja intervenția rapidă din partea managerilor sau a partenerilor financiari. Miza acestor notificări este să determine adoptarea unor soluții preventive, reducând astfel probabilitatea deschiderii procedurilor de insolvență.

Prin această combinație de monitorizare mai strictă și notificări proactive, fiscul urmărește nu doar recuperarea creanțelor, ci și diminuarea riscului sistemic pe care îl pot genera firmele aflate în dificultate.

Implicarea marilor datornici și riscul acumulării de obligații în reorganizare

Un aspect problematic semnalat de analiză este că, în cazul marilor datornici, o parte semnificativă a obligațiilor fiscale s-a acumulat în timpul perioadelor de reorganizare, depășind adesea datoria inițială. Această dinamică complică redresarea și creează un efect de cascade care pune presiune suplimentară pe bugetul de stat.

De aceea, schimbarea de paradigmă către intervenție timpurie vizează și marile companii: controlul mai strict al activităților derulate înainte de intrarea în insolvență și avertizarea rapidă vor avea rolul de a limita acumularea unor noi obligații neacoperite.

Părerile specialiștilor: importanța momentului intervenției

Specialiștii în restructurare atrag atenția că eficiența oricărui mecanism de redresare depinde covârșitor de momentul în care este activat. Ovidiu Neacșu, partener coordonator al casei de consultanță care a semnalat necesitatea schimbărilor, subliniază că suntem într-o perioadă economică marcată de incertitudini, în care monitorizarea atentă a relațiilor comerciale și a fluxurilor de trezorerie ar trebui să reprezinte o prioritate pentru orice firmă, indiferent de dimensiune.

El mai atrage atenția că șansele de salvare a unei companii cresc semnificativ dacă managerii recunosc din timp simptomele lipsei de lichiditate și activează instrumentele legislative preventive. În esență, succesul acordurilor de restructurare sau al concordatelor depinde aproape exclusiv de rapiditatea recunoașterii problemelor și de promptitudinea măsurilor adoptate.

Ce înseamnă schimbarea pentru mediul de afaceri și pentru buget

În plan practic, controalele mai stricte și avertismentele timpurii ar putea determina firmele să-și reevalueze procesele interne de monitorizare a riscului financiar, să îmbunătățească comunicarea cu creditori și să caute soluții de restructurare înainte ca situațiile să devină ireversibile. Pentru bugetul de stat, succesul acestor măsuri s-ar traduce printr-o reducere a nivelului arieratelor și printr-o recuperare mai eficientă a creanțelor fiscale.

Totuși, implementarea noii abordări presupune resurse suplimentare pentru fiscul care va trebui să-și intensifice analiza activităților companiilor și să gestioneze un volum mai mare de notificări și proceduri preventive. În același timp, mediul de afaceri va fi nevoit să răspundă mai rapid semnalelor trimise de autorități, pentru a profita de ferestrele de intervenție oferite de legislație.

Surse și referințe

Informațiile din acest material se bazează pe date publicate de ANAF, pe analiza realizată de o companie specializată în administrare și lichidare și pe statisticile ONRC referitoare la numărul dosarelor de insolvență înregistrate în 2026. Pentru detalii suplimentare, articolul integral poate fi consultat la ANAF schimbă regulile jocului: control mai dur și intervenție timpurie în insolvențe.