SUA ridică temporar sancțiunile pentru o parte din petrolul iranian, în timp ce prețurile energiei cresc puternic
Statele Unite au autorizat temporar vânzarea unor cantități de petrol iranian pentru a atenua creșterea prețurilor energetice, măsură valabilă până la 19 aprilie.
Sursa foto: Bbc
Statele Unite au anunțat o relaxare temporară și foarte limitată a sancțiunilor asupra unor cargouri care transportă petrol iranian, măsură menită să atenueze impactul asupra pieței energetice cauzat de războiul din Orientul Mijlociu. Decizia, prezentată ca o autorizație pe termen scurt, permite vânzarea păcurii iraniene care se află în prezent blocată pe mare și ar putea aduce rapid cantități notabile de petrol pe piețele globale.
Ce a decis guvernul american
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că Departamentul Trezoreriei a emis o autorizație „strict delimitată” și pe termen scurt care permite vânzarea de ţiţei şi produse petroliere de origine iraniană în prezent încărcate pe vase. Autorizația este valabilă până la data de 19 aprilie şi, potrivit oficialilor, ar putea aduce pe piețele mondiale aproximativ 140 de milioane de barili de petrol.
Bessent a susținut că măsura ar putea redistribui către alți cumpărători cantități de petrol care, înainte de izbucnirea conflictului, erau absorbite în principal de China la discounturi mari, din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite și alte țări. El a sugerat că renunțarea temporară la restricții ar putea facilita direcționarea unor livrări către state care au nevoie de petrol, cum ar fi India, Japonia și Malaezia, și ar putea obliga China să plătească „prețul pieței”.
Totodată, Bessent a afirmat, în postări pe platforma X, că Iranul ar întâmpina dificultăți în a accesa veniturile generate de aceste vânzări şi a subliniat că Statele Unite vor continua să mențină „presiune maximă” asupra regimului iranian.
Durata şi domeniul autorizaţiei
Comunicatul Departamentului Trezoreriei specifică faptul că autorizația acoperă vânzările de ţiţei şi produse petroliere de proveniență iraniană care sunt deja încărcate pe nave la momentul deciziei. Măsura este temporară şi expiră la 19 aprilie, ceea ce înseamnă că efectele sale sunt programate să fie pe termen scurt, în funcție de evoluția contextului geopolitic şi a pieței.
Reacții și perspective ale experților
Răspunsurile din mediul financiar şi consultanță în domeniul sancțiunilor au fost mixte, unele persoane salutând potențialul de ușurare a presiunii pe prețuri, altele avertizând asupra riscului creșterii fondurilor disponibile regimului de la Teheran.
David Tannenbaum, director la Blackstone Compliance Services, o firmă de consultanță specializată în sancțiuni maritime, a caracterizat ideea drept „o nebunie”. El a explicat că, în esență, autorizația permite Iranului să vândă petrol, iar acei bani ar putea fi folosiți pentru a finanța efortul de război.
Rachel Ziemba, cercetător asociat la Center for a New American Security, a atras atenția că măsura nu este „un factor decisiv” pentru evoluția prețurilor și că ridică numeroase întrebări practice. Ea a spus că guvernul american se află într-o situație în care „fiecare baril contează”, din cauza amplei șocuri de ofertă generat de conflict, și că administrația caută surse adiționale de petrol oriunde este posibil. Ziemba a remarcat, totodată, că este puțin probabil ca Washingtonul să dorească ca veniturile provenite din aceste vânzări să ajungă la guvernul iranian, dar a semnalat că în practică ar putea fi dificil de prevenit acest lucru.
Unele voci din mediul economic au salutat totuși acțiunea. David Malpass, fost președinte al Băncii Mondiale, a descris măsura drept „o acțiune restrânsă care ar trebui să exercite presiune descendentă asupra prețurilor petrolului în afara Chinei” și a spus că aceasta „ar trebui, de asemenea, să reducă veniturile Iranului din petrol și să submineze capacitatea sa militară”. Malpass a mai menționat că decizia face parte dintr-o serie de măsuri anunțate recent menite să crească ofertele energetice pe termen lung, printre care se numără derogări de la Jones Act, deschiderea de conducte și construcția unor rafinării.
Impactul asupra prețurilor și contextul pieței
Piața petrolului a reacționat deja la deteriorarea contextului de securitate din regiune. Prețul de referință Brent se menține în jurul valorii de 112 dolari pe baril, în creștere cu aproximativ 53% față de acum un an. Această majorare reflectă îngrijorările legate de întreruperea fluxurilor comerciale și reducerea atât a ofertei disponibile, cât şi a capacității logistice.
Pe piața gazelor din Regatul Unit, prețul, care se tranzacționa înainte de criză în jurul valorii de 80 de pence pe therm, a urcat la aproximativ 151 de pence pe therm, o creștere semnificativă, indicând presiunea asupra piețelor energetice din Europa.
Oficialii americani estimează că măsura ar putea readuce rapid pe piață zeci de milioane de barili. Cu toate acestea, analiștii avertizează că efectul asupra prețurilor va fi probabil limitat: cantitatea eliberată, deși substanțială, ar putea fi insuficientă pentru a contracara pe termen lung perturbările cauzate de conflict.
Cât din petrolul mondial tranzitează strâmtoarea Hormuz?
O parte semnificativă a petrolului global trece prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic situat de-a lungul coastei Iranului. În mod obișnuit, aproximativ o cincime din cele 100 de milioane de barili de petrol consumați zilnic la nivel mondial tranzitează această rută. Însă, de la începutul războiului, traficul în zonă a fost grav perturbat, iar transporturile au fost în multe cazuri oprite.
Chiar dacă unele din fluxurile care utilizau anterior strâmtoarea au fost redirecționate, experții estimează că războiul a scos din piață circa o zecime din oferta mondială. Riscul operațiunilor de război, plus atacuri reciproce care au vizat câmpuri de gaze cheie operate de Iran și Qatar, au crescut amenințarea ca capacitatea de producție și de furnizare a combustibililor fosili să rămână afectată pe termen mai lung, chiar și în cazul unei rezolvări relativ rapide a conflictului.
Alte măsuri americane pentru creșterea ofertei
Decizia de relaxare temporară a restricțiilor asupra anumitor cargouri iraniene vine după alte intervenții ale administrației americane menite să majoreze oferta de hidrocarburi. Autoritățile au eliberat deja milioane de barili din rezervele strategice şi au suspendat temporar unele sancțiuni legate de exporturile de petrol rusesc, măsură care a generat critici din partea unor lideri europeni, care au avertizat că aceasta poate întări regimul rus şi prelungi războiul din Ucraina.
În plus, au fost anunțate derogări și măsuri de politică internă menite să stimuleze infrastructura energetică, printre care menționăm derogările de la Jones Act, inițiative de deschidere a unor conducte și proiecte de construire a unor rafinării, toate prezentate de unii susținători ca pași importanți pentru întărirea ofertei de energie pe termen mediu și lung.
Îngrijorări geopolitice și financiare
Există temeri că liberalizarea temporară a vânzărilor de petrol iranian ar putea furniza regimului iranian resurse financiare care să fie utilizate în continuare în scopuri militare sau geopolitice, o temere exprimată atât de analiști independenți, cât și de unele voci din mediul politic.
Specialiștii în sancțiuni au subliniat dificultățile practice în a preveni ca sumele rezultate din astfel de tranzacții să ajungă la autoritățile iraniene sau la entități apropiate acestora. Controlul fluxurilor financiare internaționale şi urmărirea destinatarilor reali ai banilor reprezintă provocări majore, mai ales în contextul unor manevre sofisticate pentru a ascunde originea fondurilor.
Pe de altă parte, susținătorii deciziei americane notează că, prin autorizarea vânzărilor strict limitate şi temporare, Washingtonul încearcă să echilibreze două obiective contradictorii: să limiteze capacitatea Iranului de a beneficia pe termen lung de veniturile petroliere şi, în același timp, să atenueze presiunile de pe piețele energetice globale care afectează economiile partenere şi aliații.
Impactul asupra cumpărătorilor tradiționali
Înainte de impunerea sancțiunilor, China era principalul cumpărător al petrolului iranian, achiziționând ţiţei la discounturi considerabile. Oficialii americani speră că, prin această autorizație limitată, o parte din volumele care erau anterior direcționate spre China vor putea fi redirecționate către alte piețe, inclusiv India, Japonia și Malaezia, iar China va fi pusă în situația de a plăti prețuri de piață pentru cantitățile obținute.
Cu toate acestea, natura exactă a cumpărătorilor finali şi traseele comerciale rămân subiecte sensibile, în condițiile în care anumite tranzacții pot implica intermediari sau mecanisme financiare complexe pentru a masca originea reală a petrolului.
Următorii pași și monitorizare
Măsura anunțată de Washington este concepută ca o soluție pe termen scurt pentru a atenua efectele unei crize care a perturbat profund sectorul energetic global. Monitorizarea atentă a fluxurilor financiare și a tranzacțiilor maritime va fi esențială pentru a evalua dacă veniturile generate de aceste vânzări rămân accesibile unor entități care ar putea folosi fondurile în scopuri militare sau politice.
De asemenea, efectul asupra prețurilor internaționale la petrol va depinde de cât de repede aceste volume pot fi livrate pe piețele cu cerere ridicată și de reacția actorilor principali, inclusiv a Chinei și a cumpărătorilor asiatici care au fost anterior beneficiarii unor discounturi semnificative.
Raportările și analizele viitoare vor fi cruciale pentru a înțelege dacă această derogare temporară reușește să reducă presiunile pe prețuri fără a oferi resurse considerabile regimului iranian. Până atunci, experții avertizează că efectele practice asupra prețurilor pot rămâne moderate, iar riscurile geopolitice rămân ridicate.
Articolul a inclus contribuții suplimentare din partea reporterei de afaceri Natalie Sherman.
Urmăriți actualizările live privind evoluțiile pe piaţa energiei şi conflictul regional aici: BBC Live Updates și textul integral al raportului original aici: BBC News.